148007 – 08102018 – Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2018 arată că veniturile românilor s-au apropiat de nivelul de 1.600 lei lunar pe persoană.
Ele au fost de 4.151 lei pe familie și 1.589 lei pe fiecare membru al acesteia. De reținut, veniturile bănești pe o persoană au crescut cu aproape 29% față de același trimestru al anului precedent, în timp ce veniturile în natură s-au diminuat cu circa două procente şi jumătate.
Semnal important pentru sustenabilitatea ritmului de creştere a veniturilor consemnat în ultimii patru ani, comparaţia între avansul venitului pe persoană din 2014 încoace (64,3% ajustat cu inflaţia, pentru o comparaţie corectă) şi creşterea PIB de 25% (inclusiv cele patru procente din prima jumătate a lui 2018) arată o decorelare majoră.
Salariile și-au consolidat semnificativ poziția preponderentă în structura veniturilor totale ale unei gospodării, ajungând până la 67,5%. Creşterea pe ultimii patru ani a fost fulminantă, cu un plus de 16,3 puncte procentuale (pp), dintre care aproape 40% s-a produs pe parcursul ultimelor 12 luni analizate de INS.
În schimb, a scăzut vizibil partea care revine veniturilor în natură, care au scăzut considerabil pentru al patrulea an consecutiv şi au ajuns să mai reprezinte, ca pondere în total, mai puţin de jumătate faţă de valoarea din 2014 (7,4% în T2 2018, faţă de 14,9% în T2 2014). Veniturile din agricultură au suferit şi ele o diminuare similară (-44%), coborând de la aproape patru procente la doar 2,2%.
Contrar retoricii publice, ponderea veniturilor din prestații sociale în totalul veniturilor unei persoane s-a diminuat și ea semnificativ. Din cele şase puncte procentuale pierdute pe parcursul ultimilor patru ani, mai mult de jumătate s-au ”evaporat” pe parcursul ultimelor 12 luni (-3,3 pp între T2 2017 şi T2 2018). Explicaţia este că acest tip de venituri, deşi în creştere, a evoluat sub creşterea veniturilor salariale.
Evoluția reflectă integrarea tot mai accentuată în relațiile de producție capitaliste, bazate pe producția de marfă și utilizarea muncii salariate în acest scop, simultan cu diminuarea părții de autoconsum, specifică societății feudale. Precum și presiunea în sensul degrevării costului muncii de obligațiile de protecție socială pentru păstrarea competitivității.
Veniturile din activități independente (-0,2pp) și cele obținute din proprietate și vânzări de active (-0,3pp) au scăzut ca importanţă pentru bugetul familiei dar în ritm ceva mai ponderat, în timp ce sumele provenite din diverse alte expediente și-au diminuat cu o treime importanța relativă (de la 1,8% în T2 2014 la 1,2% în T2 2018).
Cum s-au redistribuit cheltuielile
Banii economisiți ca urmare a reducerii prețurilor la alimente (peste şase puncte procentuale ca pondere în total) au fost redistribuiți în principal către îmbrăcăminte și încălțăminte (+2,3 pp) și către mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei (+1,9 pp). De semnalat şi diversificarea produselor și serviciilor accesate de populaţie (ponderea a crescut considerabil în ultimii patru ani, de la 3,8% la 5,2%).
Această evoluție constituie reflectarea unei convergențe tot mai pronunțate cu modul de viață occidental, pe măsura creșterii veniturilor. Modificările în structură fac dovada unei ameliorări a nivelului de trai (material şi cantitativ, mai degrabă decât spiritual şi calitativ) în pofida unor clișee vehiculate relativ frecvent, că actuala creștere economică nu s-ar simți în buzunarul populației.
De remarcat și faptul că, pe fondul unor creșteri salariale consistente menite să stimuleze cererea internă, majorarea veniturilor a condus la reducerea semnificativă a importanţei cheltuielilor pentru locuință, apă, electricitate, gaze, combustibili, cea de a doua grupă de cheltuieli ca importanță, care atinseseră un maxim local în 2015-2016.
Din păcate, și aspect ce trebuie analizat foarte serios de factorii de decizie, sănătatea a bătut pasul pe loc iar educația a înregistrat o reducere a ponderii în bugetele familiale. Iar asta în pofida faptului că, oricum, nu ocupau nici anterior un loc prea important. Mobilierul şi diversele produse şi servicii or fi moderne şi utile, dar inversarea importanţei relative în raport cu sănătatea ar trebui să dea de gândit. – sursa: Cursdeguvernare.ro
