148278 – 26102018 – Săptamâna aceasta Camera Deputaților a votat proiectul de lege care transpune o Directivă a Parlamentului și Consiliului Uniunii Europene privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Deși legea a căzut la vot, după o dispută aprinsă între parlamentarii puterii și ai opoziției proiectul a fost în final adoptat dupa ce s-a dat un nou vot.
Liderul deputaţilor PSD, Daniel Suciu, a cerut reluarea votului pe motiv că au fost „colegi în sală care nu au apărut la vot”. După reluare, proiectul a fost adoptat cu 170 voturi pentru şi 70 contra. Iniţial, proiectul a fost respins de plenul Camera Deputaţilor, fiind întrunite doar 163 de voturi din cele 165 necesare. Acest proiect de lege reprezintă, de fapt, preluarea Directivei europene 2015/849 privind spălarea banilor și combaterea infracțiunilor de terorism. Pe 19 iulie, Comisia Europeană a anunţat că trimite România, Grecia şi Irlanda în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor. Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a celei de-a patra directive europene privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017. Guvernul României a cerut o amânare care i-a fost respinsă. Riscăm o amendă foarte mare deoarece am întârziat. Încă de anul trecut trebuia implementată în legislația internă directiva europeană. E un fenomen cu care se confruntă toată lumea, palpabil, cuantificabil și în România. Evaziunea fiscală și spălarea banilor sunt adevăratele probleme și amenințări la adresa securității și economiei României. Corupția e doar o poveste exploatată și capitalizată politic de unii de aici și de afară. În fiecare an bugetul statului pierde 16 miliarde euro din evaziune fiscală și spălare de bani. Asta înseamnă 15 autostrăzi Pitești – Sibiu sau Comarnic – Brașov!
In 2002 am adoptat Legea 256 privind prevenirea si combaterea spălării banilor. Atunci am creat și Oficiu Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Directiva aduce modificări semnificative în ceea ce privește obligația de raportare și de sancționare a acestui fenomen extrem de prejudiciabil pentru statele UE. După promulgarea de către președinte a noilor reglementari vor fi interzise societățile cu acțiuni la purtător. În România, din 600.000 de firme înregistrate sunt doar câteva sute de societăți cu acțiuni la purtător. Acțiunile acestor societăți vor trebui, într-un termen de 18 luni de la momentul intrării în vigoare a legii, să fie convertite în acțiuni nominative. Dacă ai acțiuni la purtător, nimeni nu știe că ești acționar. Este și cazul lui Liviu Dragnea, bănuit a fi proprietarul Tel Drum. Dar, câtă vreme Tel Drum este o societate cu acțiuni la purtător, nimeni nu poate proba că Liviu Dragnea ar fi proprietarul companiei. În 18 luni, situația se va schimba. Aceasta este o primă modificare esențială. Vorbim și de o mai mare responsabilizare a tuturor entităților și instituțiilor care au obligația de a raporta la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor orice tranzacție cu numerar care depășește 10.000 euro.
Dragnea, troc cu deputații minorităților naționale
Ceea ce a produs miercuri rumoare in plenul Camerei a fost repetarea votului. Am avut discuții în prealabil cu președintele UDMR, Kelemen Hunor, președintele PMP, Eugen Tomac, președintele USR, Dan Barna, cu Victor Ponta, președintele PRO Romania. Am vorbit și cu parlamentari PNL. Am plecat de la premisa că obligația de raportare a unor astfel de transferuri de bani sau operațiuni financiare e opozabila tuturor. Transparența nu a omorât pe nimeni. În ultimii ani, România a devenit un paradis fiscal al ONG-urilor. Avem sute de mii de asociații și fundații, unele dintre ele cu o finanțare discutabilă, ca să nu spun dubioasă. Sunt entități ostile statului român, care, prin tot felul de mecanisme, finanțează ONG-uri din România. Trebuie să știm cine sunt sponsorii și cine se află în spatele acestor acțiuni ce duc la destabilizarea economică, socială și politică a României. Dacă există o legislație severă în ceea ce privește partidele, fiecare leu cheltuit trebuie justificat, aceeași transparență trebuie să existe și la fundații sau asociații. Însă ONG-urile celor 17 parlamentari ai minorităților naționale, altele decât cea maghiară, au fost exceptate de la raportare. Evident, această măsură este imorală, inechitabilă și neconstituțională. Toți cetățenii sunt egali în fața legii și nimeni nu este mai presus de lege. Sunt două principii constituționale regăsite în legislația tuturor țărilor civilizate. Iar creăm discriminări și categorii sociale privilegiate? În spatele acestei exceptări, stă un troc al lui Liviu Dragnea cu cei 17 deputați ai minorităților naționale. Este o modalitate de a le câștiga bunăvoința și de a vota legile promovate de PSD, în condițiile în care Dragnea nu mai este sigur pe voturile parlamentarilor ALDE și UDMR. În urmă cu trei săptămâni, PSD a fost obligat să retrimită Legea offshore la Comisie, după ce a constatat că nu mai poate face majoritate la Cameră, în contextul în care ALDE și UDMR au refuzat să voteze legea.
România dă din oficiu câte un mandat de deputat fiecărei minorități naționale, indiferent dacă în spatele acelui mandat sunt doar 200 de voturi sau că minoritatea respectivă are mai puțin de 3.000 de membri la nivel național! Aceste mandate viciază și denaturează votul politic și raportul de forțe din Parlament, astfel cum a fost configurat în urma alegerilor din decembrie 2016. Nu în puține situații, Liviu Dragnea și PSD și-au salvat pielea prin cele 17 voturi ale parlamentarilor reprezentând minoritățile. E o vorba in popor: cine n-are un minoritar, sa-si cumpere.
