148097 – 15102018 – În România, sunt aproximativ 2,1 milioane de persoane care desfășoară activități pe cont propriu, fie că sunt liber profesioniști, (artiști, interpreți traducători), întreprinzători independenți (vânzători ambulanți, cărăuși, taximetriști particulari), zilieri ocazionali sau agricultori. Dintre aceștia, mai puțin de jumătate sunt asigurați în sistemul public de sănătate și pensii. De asemenea, acești lucrători nu au protecție în caz de accidente sau dreptul la concedii medicale, la șomaj și la pensie, fiind și categoria socială cea mai puțin protejată și cea mai expusă riscului de sărăcie. Conform datelor Eurostat, în România, 64% din persoanele ocupate pe cont propriu, cu vârstă de peste 18 ani sunt expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială.
Digitalizarea și noile tipuri de relații de muncă determină creșterea numărului de lucrători care lucrează pe cont propriu. De asemenea, mulți lucrători sunt condiționați de către angajatori să își desfășoare activitatea prin intermediul unui PFA sau a contractelor pe drepturi de autor, în defavoarea calității de salariat, deși desfășoară muncă dependentă.
În ciuda unei creșteri constante a numărului de lucrători care desfășoară o activitate independentă, lucrătorii independenți nu au drepturile de care beneficiază angajații.
Un nou raport al Confederației Europene a Sindicatelor (CES/ETUC), „Sindicatele se implică în protejarea lucrătorilor independenți„, arată că lucrătorii independenți:
- nu au dreptul prin lege să se alăture sindicatelor în: România, Bulgaria, Ungaria și Polonia;
- nu pot negocia tarife standard și condiții de muncă prin negocieri colective, în multe state membre ale UE fiind invocată legislația europeană a concurenței,
- nu au acces la prestații de protecție socială, cum ar fi concediul medical, plata somajului, concediul pentru creșterea copilului sau pensie.
Acolo unde negocierea colectivă este permisă pentru lucrătorii care desfășoară activități independente, aceasta se realizează, de obicei, pentru jurnaliști, artiști, interpreți și lucrători din domeniul culturii și divertismentului.
În majoritatea țărilor UE, negocierile colective pentru lucrătorii independenți nu depășesc aceste sectoare, în pofida numărului mare de lucrători care desfășoară activități independente în sectoare precum agricultura, silvicultura și pescuitul, construcții sau comerț.
„Sindicatele și-au deschis porțile pentru persoanele care desfășoară activități independente acolo unde este permis, au încercat să se angajeze în negocieri colective cu angajatori reticenți sau au oferit servicii, cum ar fi consultanța juridică și training. Dar trebuie să existe și o modificare a legii în mai multe țări, inclusiv clarificarea legislației UE privind concurența, care este folosită pentru a împiedica lucrătorii independenți să beneficieze de plată și condiții de muncă mai bune”, a declarat Thiébaut Weber, Secretar Confederal al Confederației Europene a Sindicatelor.
Alături de Confederația Europeană a Sindicatelor, CNS Cartel ALFA solicită eliminarea barierelor din calea negocierii colective la toate nivelurile, dar și a normelor restrictive care împiedică lucrătorii independenți, ca și o mare parte dintre angajați, să se asocieze în sindicate.
De asemenea, este de datoria Guvernului să combată eficient munca fals-independentă și să asigure accesul tuturor lucrătorilor la protecția socială.
Raportul face parte dintr-un proiect al ETUC realizat cu sprijinul Comisiei Europene. Raportul complet poate fi găsit la: https://www.etuc.org/en/publication/trade-unions-protecting-self-employed-workers .
