147393 – 07082018 – Purtătorul de cuvânt al Președintelui României, Mădălina Dobrovolschi, a prezentat astăzi, într-o declarație de presă, punctul de vedere al Administrației Prezidențiale față de decizia Guvernului de reducere a bugetului acestei instituții.
Aceasta a afirmat că rectificarea bugetară anunțată de premier este ”un instrument de sancționare bugetară a adversarilor politici şi instituțiilor nesubordonate PSD”.
În ceea ce privește reducerea drastică a bugetului Administrației Prezidențiale, aceasta este considerată ”o încălcare grosolană”, de blocare prin constrângeri bugetare a activității unei instituții fundamentale, cu consecințe grave asupra acțiunilor Președintelui României și, implicit, a reprezentării statului român.
”După ce în repetate rânduri, actuala majoritate parlamentară a încercat să amputeze prerogativele Președintelui României, acum Guvernul apelează la această formă de sabotaj bugetar. Indiferent ce cred decidenții politici aflați la guvernare, aici nu este vorba despre Klaus Iohannis, aici este vorba despre statul român, dar și despre cetățenii săi.
Administrația Prezidențială a aflat săptămâna trecută, din declarațiile premierului, și ulterior dintr-un document publicat pe site-ul Guvernului, că figurează pe o listă în care se regăsesc instituțiile statului care vor avea rectificare negativă de peste 10 milioane de lei.
Includerea Administrației Prezidențiale pe lista respectivă este cu atât mai surprinzătoare cu cât Ministerul Finanțelor Publice ne-a informat inițial că bugetul va fi diminuat cu 2,869 milioane lei, reprezentând sumele reținute în procent de 10% de la titlurile “Bunuri şi servicii“ şi „Cheltuieli de capital”.
În cursul zilei de vineri, 3 august 2018, în urma discuțiilor dintre reprezentanții Guvernului şi ai Administrației Prezidențiale, purtate după publicarea documentului menționat pe site-ul Guvernului, am aflat că, de fapt, bugetul instituției prezidențiale este propus pentru diminuare cu 11,109 milioane de lei, sumă rezultată din reduceri de 13 milioane lei, concomitent cu suplimentarea necesară a cheltuielilor de personal.
Administrația Prezidențială a transmis către Guvern o adresă în care arată în mod explicit de ce o asemenea rectificare de amploare, aproximativ 19% din bugetul aprobat, ar bloca efectiv activitatea în acest an, prezentând în mod argumentat necesitățile de finanțare pentru trimestrul III din acest an.
Cu toate acestea, Guvernul a ignorat cu bună știință toate argumentele și a menținut decizia reducerii creditelor bugetare, după cum rezultă din proiectul de Ordonanţă publicat aseară pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, pentru consultare publică.
Avem astfel dovada clară că reducerea bugetului Administrației Prezidențiale este o decizie arbitrară, bazată pe rațiuni strict politice. În aceste condiții, Guvernul îl împiedică pe Președintele României să își ducă la îndeplinire exercitarea atribuțiilor sale constituționale.
În cursul acestei zile, Administraţia Prezidenţială a trimis o nouă adresă Ministerului Finanţelor Publice în care a cerut modificarea fişei de rectificare bugetară conform celor convenite inițial cu reprezentanții Ministerului.
Stabilirea bugetului fiecărei instituții intră în competența Guvernului, dar Guvernul nu poate afecta prin deciziile sale funcționarea niciunei instituții a statului. Procedând în acest mod fel, Guvernul ar utiliza practic finanțele publice ca pe un instrument politic.
Bugetul Administrației Prezidențiale pe anul 2018 a fost stabilit în cuantum de 57,558 milioane lei, tocmai pentru că aceasta este suma necesară susținerii în mod corespunzător a activității Președintelui României. În contextul unei rectificări negative de o asemenea anvergură, România nu va putea sa fie reprezentată și nu va putea să își onoreze angajamentele internaționale asumate, cum ar fi găzduirea și organizarea Summitului Inițiativei celor 3 Mări și evenimentele din 2019, prilejuite de exercitarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene.
Astfel, reducerea, de către Guvern, a bugetului Administrației Prezidențiale este de natură să ducă la imposibilitatea de a se mai desfășura Summitul Iniţiativei celor 3 Mări, care este găzduit de România și organizat de către Administraţia Prezidenţială, pe 17 și 18 septembrie.
Menționez că Summitul din acest an este un eveniment de o anvergură deosebită, care presupune participarea a 12 şefi de stat din Europa Centrală şi de Sud-Est, a Președintelui Comisiei Europene, a unor invitați de nivel înalt din Statele Unite și din conducerea instituțiilor finaciare europene și internaționale. El presupune și organizarea primei ediții a Forumului de Afaceri al Inițiativei celor 3 Mări, cu peste 600 de participanți – oameni de afaceri și oficiali din cele 12 state ale Inițiativei, din restul Uniunii Europene și din SUA, din Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Balcanii de Vest, precum și reprezentanți ai unor think-tank-uri renumite pentru componenta de dezbateri a Forumului.
În egală măsură, acest Summit este important pentru că este primul care urmează să producă rezultate concrete: pe lângă Forumul de Afaceri, Summitul urma să omologheze o listă de proiecte prioritare majore de interconectare în domeniile transport, energie și digital, care să stimuleze dezvoltarea economică a statelor regiunii, să creeze o rețea de camere de comerț în regiune, să stimuleze crearea unui Fond de investiții al Inițiativei, dar și alte elemente foarte importante. Pentru toate aceste rezultate Administrația Prezidențială, împreună cu alte instituții ale statului, inclusiv din componența Guvernului, a lucrat intens de mai bine de un an, iar acum aceste rezultate sunt puse în pericol, afectând grav și iresponsabil nu doar interesele de politică externă și de dezvoltare ale României, precum și reputația internațională a statului român, dar și interesele regiunii Europei Centrale și de Sud-Est.
Partenerii externi ai României vor afla astfel că Guvernul blochează angajamentele internaționale ale țării noastre.
Totodată, diminuarea fondurilor bugetare de către Guvern va avea impact negativ şi asupra celorlalte acţiuni de politică externă întreprinse de Preşedintele României.
Argumentul invocat public de Liviu Dragnea pentru justificarea acestei reduceri semnificative de buget este unul complet fals. Președintele PSD induce cu bună știință opinia publică în eroare, susținând că Administrația Prezidențială a cheltuit doar o parte din acești bani alocați.
În fapt, așa cum am menționat și în adresele trimise Guvernului, dar şi Ministerului Finanţelor Publice, Administraţia Prezidenţială are contracte în derulare și sume angajate, până la data de 3 august, pentru plata acestora în cuantum de 80% din bugetul aprobat, adică 45,85 milioane lei. Creditele bugetare disponibile, neangajate, sunt în sumă de 11,715 milioane de lei. Mai mult decât atât, repartizarea pe trimestre a influenţelor bugetare prevăzute în bugetul Administraţiei Prezidenţiale pe anul 2018, comunicată, de alfel, la începutul anului către Ministerul Finanţelor Publice, indică cât se poate de clar că în trimestrul III sunt planificate pentru a fi cheltuite cele mai multe credite bugetare, având în vedere calendarul încărcat în această parte a anului.
Astfel, Administraţia Prezidenţială va avea dificultăţi majore în a-şi onora obligaţiile contractuale aflate în derulare şi a susţine activitatea instituţiei în semestrul II al anului 2018, achiziţiile necesare pentru activităţile oficiale fiind imposibil de realizat la nivelul care a fost planificat. Totodată, există riscul ca Administraţia Prezidenţială să fie acţionată în judecată de furnizorii şi prestatorii care nu vor putea fi plătiţi conform contractelor care sunt în desfășurare. Guvernul vine acum cu un artificiu și sugereaza că Administrația Prezidentiala poate angaja cheltuieli pe credit. Doar ca menținerea creditelor de angajament în bugetul Administrației Prezidențiale în cuantum mai mare este irelevantă atât timp cât creditele bugetare sunt reduse. Instituția, în lipsa bugetului necesar, se afla în imposibilitatea de a plăti eventuale prestaţii viitoare angajate.
În ciuda intențiilor declarative ale prim-ministrului pentru o relație instituțională normală, asistăm de fapt la acțiuni care contrazic aceste declarații.
Principiul colaborării loiale, dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale, trebuie să se manifeste în permanență nu doar între puterile statului, dar și între Președintele României și Guvern, cele două componente ale puterii executive bicefale în regimul semiprezidenţial consacrat de Constituția României.
Blocarea activității Președintelui României de către Guvern, prin măsuri precum rectificarea bugetară negativă, este de natură să afecteze buna funcționare a statului.
De altfel, există și obligația legală, prevăzută în articolul 6 din Legea nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Președintelui României, care prevede că „Administrația Prezidențială stabilește relații de colaborare cu autoritățile publice și primește sprijinul acestora în vederea înfăptuirii prerogativelor şi exercitării competentelor ce revin Președintelui României.”
Situația generată de către Guvern prin această propunere de rectificare negativă este una extrem de gravă și creează premisele ca Președintele României să nu își poată desfășura activitatea și exercita atribuțiile de reprezentare a statului, fiind încălcate prevederile art. 6 din Legea 47/1994, dar și principiul colaborării loiale între puterile statului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Președintelui României.
