147385 – 07082018 – Implementarea unor programe corecte, coerente care să asigure materialele didactice și educaționale necesare învățării limbii române pentru copiii din diaspora trebuie să constituie o prioritate pentru ministerul de resort.
”În prezent, România are în diaspora un număr de peste patru milioane de cetățeni care au o carieră, merg la studii, muncesc în diverse domenii sau au propriile inițiative antreprenoriale. Realitatea socială ne arată situații în care copiii familiilor stabilite în diaspora nu reușesc să asimileze competențe lingvistice avansate de limba română, competențe culturale sau cunosc puține aspecte ce țin de identitatea națională. Există, de asemenea, situații dificile de reintegrare a elevilor în ciclurile de învățământ gimnazial și liceal, după anii petrecuți în alte medii ligvistice și culturale, aspecte datorate și accesului dificil la materiale didactice, la resurse educaționale diferite, atât în format tipărit, cât și în format electronic. Îmi exprim intenția de a susține un demers instituțional, legislativ, în parteneriat cu Ministerul Educației, Ministerul Culturii și Identității Naționale și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, pentru elaborarea unor strategii clare, coerente, adresate copiilor și tinerilor din diaspora, dar mai ales pentru crearea unei platforme online, dedicată elevilor, alături de alte programe de studiu complementare celor din țara în care se află”, declară deputatul PSD Cornelia Gavrilă.
Rapoartele Institutului Național de Statistică indică pentru ultimii ani analizați – și anume 2015-2016 – o cifră de peste 26.000 de copii născuți în altă țară, dar cu reședința în România, în raport cu peste 175.000 născuți în țară. Trendul a fost unul ascendent începând cu anul 2009, de la un număr de 15.755, ajungându-se până la un maximum de 36.609 de copii născuți în străinătate, în 2013. Dincolo de fluctuațiile statistice, de plecări și reveniri ale românilor pentru muncă sau studiu în străinătate, fenomenul migrației persistă cu implicații sociale, economice, politice, dar și la nivelul educației și al formării copiilor acestora.
Evident, există situații diferite în care copiii/elevii fie se întorc în țară, fie rămân în străinătate și urmează acolo un traseu educațional sau se creează o simbioză între cele două situații, în sensul că, după o perioadă de studiu în țara gazdă, se întorc să își continue educația în România. Numărul acestora la nivel național este destul de ridicat, iar la nivelul Județului Iași, numărul cererilor de echivalare a studiilor realizate în străinătate la înmatricularea elevului într-o școală românească este de 93 pentru intervalul ianuarie-iulie 2018, iar valorile în anii anteriori au variat între 100-200 de cereri anual.
Se impune o analiză atentă a situațiilor în care, întors acasă, elevul reușește să se integreze în învățământul românesc și să țină pasul cu sistemul educațional, cu o nouă curriculă. Aspectele fundamentale din domeniul limbii, al comunicării și literaturii române, dar și competențele culturale în raport cu civilizația și cultura română, cu identitatea națională, aspecte istorice, de mitologie sau folclor național sunt puțin cunoscute de aceștia. Reveniți în țară, elevii întâmpină de multe ori dificultăți de a se acomoda, de comunicare corectă în limba maternă, iar dacă nu au avut contact niciodată cu școala românească, procesul este și mai complex.
Cu siguranță, oportunitățile rezultate în urma învățării unei limbi străine, în urma contactului cu diferite culturi și civilizații din țările europene, cât și adaptabilitatea la medii europene reprezintă atuuri incontestabile, o zestre culturală importantă pentru tinerii respectivi pe care am semnalat-o mereu ca fiind semnificativă, mai ales din perspectiva profesorului. În același timp rămân esențiale cunoștințele de limba română, de istorie și cultură românească pentru formarea tinerilor care trăiesc în alte spații internaționale. Rădăcinile naționale, apartenența lor la un anumit popor, valențele patriotice, elementele ce compun matricea identitară, istoria, limba, cultura, mentalități și obiceiuri trebuie să fie cele ale țării de origine, iar responsabilitatea României, a autorităților competente, preocupările și politicile avizate sunt absolut necesare.
Consider grav faptul că nu avem în prezent o situație clară a numărului de copii care învață în străinătate sau a celor care au părăsit sistemul educațional străin și au revenit în țară pentru continuarea ciclurilor educaționale, date ce ar trebui actualizate periodic.
Au fost făcuți pași importanți în ultimii ani, prin faptul că sunt finanțate cursurile opționale de limbă și literatură română, de cultură și civilizație românească, prin prezența unui număr semnificativ de lectori români în străinătate și prin elaborarea unor programe destinate tinerilor din diaspora. Se adaugă demersurile Ministerului Educației, ale ambasadelor României, precum și activitățile și programele ONG-urilor, ale asociațiilor cu experiență în domeniu, care au proiectat și derulează numeroase programe pentru formarea și integrarea elevilor ce învață în diaspora.
Totuși, comunitățile din diaspora se plâng în continuare de faptul că nu au acces facil la materiale didactice, în limba maternă, destinate copiilor și menționeză că de cele mai multe ori acestea nu se regăsesc în format digital.
O soluție la problema identificată este reprezentată de realizarea unei platforme online, unde să fie încărcate materiele educaționale în format digital, selecții din cărți/ opere literare de referință, seturi de exerciții de limba română pentru diferite nivele de vârstă, module de învățare sau chiar manuale școlare specifice. Platforma poate fi organizată pe secțiuni, în funcție de vârsta elevilor, de interesele acestora, de tematica abordată, explorând aspecte lingvistice și de comunicare, aspecte literare, elemente de istorie și cultură românească etc.
Această platfomă ar fi utilă din mai multe perspective: Ajută copilul să înțeleagă și să aprofundeze cunoștințe de limbă, cultură, identitate națională, completează studiile pe care le urmează elevii în țara gazdă, integrează părinții într-o relație pedagogică, de comunicare și împărtășire a valorilor naționale alături de propriii copii, facilitează accesul la informații diferite și de actualitate și prezintă elemente didactice de calitate, gratuite, avizate de specialiști, cu un conținut științific valid.
”Consider că mai multe demersuri legislative sau instituționale în consens și complementare cu viziunea și activitățile ministerelor de resort sunt utile și importante. În activitatea derulată în calitate de inspector general m-am confruntat de multe ori cu problema cererilor de echivalare a studiilor din străinătate, am cunoscut problemele legate de educația copiilor în cazul familiilor revenite în țară, povești de viață, implicații pedagogice profunde ale fenomenului în discuție. Din punct de vedere formal și instituțional inserția în sistemul educațional românesc nu creează probleme, dar practica la clasă cu elevii respectivi implică anumite dificultăți. Există motivații complexe pentru aceste firești demersuri de subliniere a apartenenței la un anume spațiu, cu o istorie comună, pentru preocupările orientate spre educația copiilor români aflați temporar în afara granițelor, cu scopul de a deprinde o limbă română curată, corectă, nuanțată, cât și cunoștințe de istorie, literatură și cultură românească. Toate țările fac eforturi semnificative pentru ca limba națională să fie cunoscută la nivel avansat de cetățenii din țară și din diaspora, după cum există și demersuri de promovare a limbilor și culturilor naționale în spațiul european, pentru cunoaștere și înțelegere interculturală. România trebuie să fie în continuare atentă și consecventă cu aceaste repere de politică identitară, să își pună în valoare limba, cultura, elementele de tradiție și originalitate, care să fie promovate și suținute prin toate mijloacele, cu atât mai mult pentru cetățenii propri”, a susținut prof. dr. Camelia Gavrilă. Foto: Identitatea.ro
