147024 – 05072018 – Președintele Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu, i-a invitat joi, 5 iulie 2018, la un mic dejun de lucru pe șefii misiunilor diplomatice din statele membre ale Uniunii Europene.
Principalele teme abordate în cadrul discuţiilor au vizat aspecte privind prioritățile de pe agenda Senatului, prioritățile României în UE, preluarea de către România a Președinției Consiliului UE, Construcția Europeană și rolul pe care România îl joacă în redefinirea acestui proiect.
Președintele Senatului a subliniat că România este o țară ai cărei cetățeni au o orientare puternic pro-europeană și cu o poziționare favorabilă unei integrări mai profunde, bazate pe principiile și valorile fundamentale ale Uniunii Europene: unitate, solidaritate, convergență și tratament egal al statelor membre. În context, a reiterat faptul că țara noastră, alături de celelalte state membre, participă la dezbaterile curente cu privire la viitorul UE și urmărește să aducă contribuții corespunzătoare experienței, localizării ei geografice și propriilor ambiții, sperând că UE, în diferitele sale formate instituționale, le va integra în spiritul coeziunii și solidarității.
Popescu-Tăriceanu a arătat că România consideră important ca principiul coeziunii să se regăsească în toate politicile UE, cu scopul de a facilita atingerea obiectivului de dezvoltare sustenabilă și incluzivă a Europei. Pentru combaterea eficientă a mișcărilor populiste sau eurosceptice, a afirmat că este nevoie de promovarea mai eficientă la nivelul cetățenilor a abordărilor agreate pe diferite tematici de interes la nivelul Instituțiilor Europene. Președintele Senatului s-a pronunțat împotriva acelor măsuri care ar conduce la adâncirea clivajelor existente la nivelul UE, în special între Est și Vest, făcând apel la respectarea unui principiu fundamental al Uniunii potrivit căruia toate statele membre sunt parteneri egali, în drepturi, demnitate și oportunități.
Popescu-Tăriceanu a semnalat în acest context preocuparea din ce în ce mai accentuată cu privire la MCV și riscul ca prin transformarea unui mecanism tehnic într-unul politic acesta să devină un instrument ineficient. Domnia sa a opinat că acest aspect ar trebui reanalizat în dialogul dintre Statele Membre și Comisie în vederea concluzionării că MCV și-a îndeplinit, în principalele sale aspecte, misiunea pentru care a fost instituit cu un larg consens politic la nivel național, în urmă cu 11 ani.
Președintele Senatului a transmis șefilor misiunilor diplomatice ale statelor membre ale Uniunii Europene că România continuă să acorde o importanță deosebită aderării la Acordul de la Schengen și că autoritățile române au luat măsurile necesare de înzestrare și pregătire a cadrelor și că acționează constant cu seriozitate și eficiență ca membru de facto al acestui ”spațiu comun”. Președintele Senatului a subliniat că acestei abordări consecvente de la București îi corespunde și un set de așteptări care însă întârzie să se concretizeze, demersurile României confruntându-se de o bună perioadă cu lipsa orizontului echitabil de realizare.
Președintele Senatului a trecut în revistă procesul de revizuire a legislației penale, precizând că prin aceasta coaliția majoritară urmărește să își îndeplinească responsabilitățile de a pune Codul Penal și Codul de Procedură Penală în acord cu deciziile Curții Constituționale a României, cu directivele europene referitoare la prezumția de nevinovăție și dreptul la un proces echitabil, precum și cu recomandările Comisiei de la Veneția. Totodată, a subliniat că modificările legislative au în vedere o schimbare de concept în politicile penale, urmând ca accentul să fie pus preponderent pe stabilirea și recuperarea prejudiciilor la bugetul statului. În acest sens, Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei a acordat o atenție specială definirii mai corecte, mai precise, a prevederilor din Codul Penal cu scopul de a evita în viitor abuzurile şi excesele care au fost constatate în ultimii ani în justiţie.
În dialogul pe această temă cu șefii misiunilor diplomatice din statele membre UE, înaltul demnitar a subliniat că Parlamentul este forul legislativ și reprezentativ suprem și instituția care are legitimitatea și responsabilitatea de a adopta legi prin care să fie asigurate independența justiției și respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor. El a recomandat acelor misiuni diplomatice care doresc să împărtășească din experiența națională în domeniile de referință aflate pe agenda cetățenilor și implicit a Parlamentului, să comunice cu autoritățile pe canalele consacrate de reglementările și cutumele diplomatice astfel încât relațiile bilaterale să fie cultivate în spirit amical și de respect reciproc, se arată într-un comunicat de presă al Senatului.
