147079 – 09072018 – Camera Deputaţilor a adoptat, la 9 iulie, în calitate de for decizional, modificările la noul cod administrativ. Proiectul de lege a trecut cu 175 de voturi pentru, 33 împotrivă și 15 abțineri.
Printre modificările aduse se numără introducerea unor indemnizații speciale pentru aleşii locali și posibilitatea ca aceștia să dețină calitatea de persoană fizică autorizată.
De asemenea, patrimoniul local va fi mai simplu de “rezolvat”. Astfel, deciziile privind patrimoniul unităților administrative-teritoriale vor putea fi luate cu jumătate plus unu din numărul consilierilor locali și nu cu două treimi cum era înainte. Acest aspect, consideră unii specialiști în domeniu, poate duce la multe abuzuri ale majorității, indifferent de culoarea politică: înstrăinări de terenuri, active, acțiuni, asocieri în participațiune și alte felurite moduri de a înstăaina averea publică, pe plan local.
Aprobarea noului Cod Administrativ înseamnă și adoptarea unui amendament al Opoziției prin care circa cinci miliarde de lei, adică jumătate din banii luați primăriilor și consiliilor județene prin așa-zisa “revoluție fiscală”, se întorc la nivel local. Amendamentul împarte banii din redevența obținută prin concesionare din activități de exploatare a resurselor de suprafață, după cum urmează: 40% la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare, 40% la bugetul local al comunei, orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare și 20% la bugetul de stat. Proiectul de lege a fost înaintat președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.
PSD: Prin Codul Administrativ se consolidează autonomia locală
Prin acest Cod Administrativ, care reunește șapte domenii de reglementare, se consolidează autonomia locală, se eficientizează corpul funcționarilor publici, se reglementează proprietatea publică, în baza practicii și a solicitărilor autorităților locale, se aduce claritate și coerență în activitatea administrației publice, și, nu în ultimul rând, se reformează relația dintre statul român și cetățean, susține PSD.
Ultimul sfert de secol, în care administrația publică din România a fost organizată corespunzător unui stat democratic, a fost martorul unei mase din ce în ce mai mare de acte normative în vigoare în acest domeniu. În prezent, inflația de legi emise și desele modificări ale acestora au generat paralelisme, suprapuneri și, implicit, dificultăți de aplicare în plan practic. Ca soluții pentru rezolvarea acestor probleme cu care și alte țări s-au confruntat, alte state europene au inițiat demersuri care au vizat simplificarea legislației, realizarea unui cadru unitar într-un anumit domeniu și clarificarea unei tematici specifice. Codul este, însă, unic prin faptul că înglobează într-o manieră unitară și sistematizată legislația din mai multe domenii ale administrației publice.
Astfel, Codul Administrativ reglementează administrația publică central, prefectul, instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate, administrația publică locală, exercitarea dreptului de proprietate publică și privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, statutul funcționarilor publici și statutul juridic aplicabil personalului contractual din administrația publică, răspunderea administrativă, precum și capitolul serviciilor publice.
