146104 – 03052018 – România ar trebui să se opună explicit condiţionării finanţării europene de respectarea statului de drept spune la RFI europarlamentarul PSD Victor Boştinaru, care comentează propunerea de buget a Comisiei Europene pentru perioada 2021-2027.Boştinaru atrage atenţia că „este doar propunerea Comisiei Europene, ea a venit ca urmare a eforturilor şi a interesului net contributorilor în primul rând, dar pot să vă spun, chiar acum o săptămână aveam o discuţie cu coordonatorii pe politică regională ai principalelor grupuri politice şi nici unul dintre coordonatori nu îmbrăţişează această ipoteză, pentru două motive simple: această variantă nu se bazează pe tratate, tratatul nu condiţionează politica de coeziune de nici un alt criteriu, chiar şi cu macrocondiţionalitatea economică era discutabil, iar pe de altă parte, ţinând cont de calendarul foarte întârziat şi presiunea de timp foarte mare asupra Comisiei şi a viitorului Consiliu European de a finaliza un acord pe buget până în primăvara anului 2019, e greu de prevăzut că o variantă de acest tip va fi soluţia adoptată”.
Europarlamentarii PSD susţin această propunere? „Europarlamentarii PSD n-au susţinut niciodată, nici data trecută, când era vorba de condiţionalitatea macroeconomică, nici când au fost introduse încercări de a stabili alte condiţionalităţi, acest mecanism, pentru un motiv simplu: politica de coeziune se adresează regiunilor, nu Guvernului central şi este un nonsens să pedepseşti regiunile pentru fapte posibil comise de către Guvernul central”, spune eurodeputatul.
„Viitorul UE ar putea fi pus în discuţie”
Ce consecinţe ar avea noua filozofie bugetară?
„Această filozofie bugetară ar avea două consecinţe: ar fi de natură să accentueze decalajele de dezvoltare dintre statele din Europa Centrală şi cele din Vest, în condiţiile în care oricum bugetul politicii de coeziune va fi mai mic decât cel anterior şi datorită Brexitului, dar nu numai şi a faptului că din politica de coeziune se vor transfera resurse către alte politici, gen protejarea frontierelor, migraţie, apărare, iar pe de altă parte, creează sentimentul că ţările beneficiare ale politicii de coeziune sunt cumva la cheremul statelor net contributoare şi accentuează frustrările, iar din punct de vedere politic şi asta este inclusiv opinia coordonatorului PPE, oferim antieuropenilor o carte de aur la alegerile europene de anul viitor. Toţi antieuropenii sau euroscepticii vor utiliza acest lucru, pentru a-şi maximiza şansele şi atunci viitorul UE ar putea fi chiar pus în discuţie”, avertizează Victor Boştinaru.
În opinia sa, „criteriul la care face referire Comisia de data aceasta e un criteriu eminamente politic, el nici măcar nu a fost definit de o manieră care să garanteze că se aplică aceleaşi criterii tuturor statelor membre şi că o faptă este egală ca sancţiune cu oricare altă faptă care s-ar putea produce în oricare din cele 27 de state membre, după Brexit. De aceea, există o temere reală că ar putea fi utilizat ca un instrument politic de către Comisia Europeană, la presiunea unora dintre statele membre şi ar fi de natură să tulbure şi mai mult unitatea destul de dificil de realizat a Uniunii în acest moment. În orice caz, România ca preşedinţie viitoare a UE ar trebui să se opună explicit şi are toate motivele să o facă”.
