145874 – 19042018 – La inițiativa președintelui Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu, și a mareșalului Senatului Republicii Polone, Stanisław Karczewski, au avut loc, în perioada 17-19 aprilie a.c., lucrările Primului Summit Parlamentar al Formatului București (B9).
Având drept obiectiv creșterea vizibilității diplomației parlamentare și a rolului acesteia în planul securității și apărării, în contextul Anului Centenar, Summit-ul parlamentar B9 a reunit delegațiile Parlamentelor statelor membre ale Formatului București: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, România și Ungaria și invitați de onoare, din partea Franței, AP NATO și NATO.
În deschiderea evenimentului, au luat cuvântul președinții celor două Camere ale Parlamentului României, Călin Popescu-Tăriceanu și Liviu Dragnea, mareșalul Senatului Republicii Polone, Stanisław Karczewski, în calitate de co-inițiator al dimensiunii parlamentare a Formatului București, președintele Parlamentului Republicii Lituania, Viktoras Pranckietis și oaspeții de onoare: președintele României, Klaus Iohannis, președintele Senatului Republicii Franceze, Gérard Larcher, președintele Adunării Parlamentare NATO, Paolo Alli și gen. Curtis Scaparrotti, comandant suprem al forțelor NATO în Europa (SACEUR), delegat al secretarului general al NATO.
Agenda summit-ului parlamentar s-a concentrat pe aspecte privind responsabilităţi comune în cadrul NATO, combaterea terorismului, mobilitatea militară, percepțiile referitoare la amenințările cu care sunt confruntate țările participante, consolidarea legislativă în materie de apărare etc.
Călin Popescu-Tăriceanu: ”Treizeci de ani după căderea comunismului, acum când România face parte, din 2004, din flancul estic al NATO ca stat de frontieră („frontline state”), simțim nevoia de a primi asigurări că structura de comandă a NATO este mai bine reprezentată în estul Alianței. Trebuie să extindem prezența NATO pe tot teritoriul flancului estic, să intensificăm răspunsul la amenințări, să oferim un sprijin mai activ partenerilor noștri, sporind reziliența la amenințările hibride și cibernetice. Țara noastră a luat măsuri decisive în acest sens”.
Referindu-se la cooperarea parlamentară în formatul B9, președintele Senatului a mai arătat că ”e important să sporim gradul de cunoaștere reciprocă prin împărtășirea preocupărilor parlamentelor noastre în ceea ce privește presiunea care – în ultimii patru ani – ne testează pozițiile de apărare și descurajare – după agresiunea la Marea Neagră a Federației Ruse, în 2014, întâi prin anexarea ilegală a Crimeei și ulterior prin alimentarea unui conflict prelungit pe teritoriul suveran al vecinului nostru, la Nord și Est, Ucraina”.
Referitor la semnificația Formatului B9 în cadrul mai larg al NATO, Călin Popescu-Tăriceanu a menționat că ”este important să avem acest pilon parlamentar al B9 pentru a aduce, în modul cel mai potrivit, în atenția celorlalți din cadrul Alianței preocupările noastre comune, specifice în flancul estic, pentru ca aceștia să le poată înțelege mai bine relevanța și pentru a adopta decizii de soluționare a acestora, în beneficiul securității întregii zone euro-atlantice”.
Programul Summit-ului parlamentar a inclus depunerea, de către șefii delegațiilor participante, de jerbe de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut din Parcul Carol, precum și o a doua sesiune de dezbateri, în cadrul căreia au susținut intervenții Matti Saarelainen, directorul Centrului European de Excelenţă pentru Combaterea Amenințărilor Hibride de la Helsinki, și Tomáš Valášek, directorul Carnegie Europe.
La finalul Summitului parlamentar, co-președinții au adoptat un Comunicat, prin care se notează poziția comună cu privire la subiectele discutate și perspectivele favorabile de continuare a dimensiunii parlamentare a Formatului B9.
Lansat la inițiativa României şi Poloniei, în cadrul primei reuniuni la nivel înalt de la București (4 noiembrie 2015), conceptul B9 urmărește articularea contribuţiei specifice a celor nouă state la procesele în derulare la nivelul Alianţei, pe baza experienţei pe care o deţin şi a intereselor comune de securitate, în deplină concordanţă cu principiile solidarităţii şi al indivizibilităţii securităţii statelor membre NATO. Formatul București și-a dovedit utilitatea generând rezultate în cadrul Summit-ului NATO de la Varșovia (2016), prin angajamentele asumate de consolidare a flancului estic și prin măsurile ulterioare de implementare a acestora.
