145162 – 08032018 – Creșterea economică puternică a României necesită continuarea reformelor structurale și a consolidării fiscale. Gradul de ocupare a forței de muncă a continuat să crească în 2017, iar rata șomajului a atins unul din cele mai scăzute nivele din ultimii 20 de ani. Datorită eliminării de taxe și a creșterilor salariale și de pensii din sectorul public, deficitul este în curs de creștere. Oferta de forță de muncă și de competențe nu ține pasul cu nevoile mereu în schimbare din sectorul economic, gradul de sărăcie e în creștere, iar inegalitatea în materie de venituri se menține la un nivel înalt. Performanțele scăzute ale sistemului de învățământ limitează perspectivele lui de dezvoltare, iar cele din domeniul cercetării și inovării rămân modeste. Starea de sănătate a populației s-a îmbunătățit, însă rămâne sub standardele europene. Volumul ridicat de cheltuieli publice nu se reflectă în starea infrastructurii. Nu în ultimul rând, după performanțe bune în ultimii ani, ireversibilitatea progreselor din lupta împotriva corupției a fost pusă recent sub semnul întrebării. Acestea sunt câteva din concluziile raportului de țară pentru România, publicat de Comisia Europeană miercuri, 7 martie, ca parte a Semestrului european.
”Economiile puternice sunt cele care își remediază mereu punctele slabe, chiar și atunci când lucrurile merg bine. Acum când economia europeană crește în cel mai rapid ritm înregistrat în ultimii zece ani, ar trebui să adoptăm exact această strategie, atât la nivelul UE, cât și la cel național”, a arătat vicepreședintele Valdis Dombrovskis, responsabil pentru moneda euro și dialogul social, stabilitatea financiară, serviciile financiare și Uniunea piețelor de capital, la prezentarea setului de rapoarte pentru toate statele membre.
Pe ansamblul Uniunii, economia cunoaște o expansiune puternică, iar perspectivele economice pozitive sunt însoțite de o îmbunătățire a condițiilor de pe piața muncii și a situației sociale. Aceasta este o consecință a reformelor întreprinse de statele membre în ultimii ani și constituie un prilej de consolidare în continuare a rezilienței economiilor și a societăților din cadrul UE. Totuși, de relansarea economică nu beneficiază în egală măsură întreaga societate, iar deficiențele structurale frânează creșterea economică și convergența în unele state membre. De aceea, țările din UE ar trebui să valorifice această conjunctură favorabilă pentru a-și consolida elementele de bază ale propriilor economii.
Cele 27 de rapoarte de țară (pentru toate statele membre, în afară de Grecia, care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică) prezintă analiza anuală realizată de Comisie privind situația economică și socială din fecare stat, inclusiv evaluarea progreselor înregistrate în îndeplinirea recomandărilor specifice de țară. Pentru 12 state membre, selectate în luna noiembrie 2017 în vederea unui bilanț aprofundat, rapoartele de țară includ o evaluare a posibilelor dezechilibre macroeconomice, iar pachetul cuprinde o clasificare actualizată a țărilor care fac obiectul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Pentru prima dată, rapoartele de țară pun un accent deosebit pe luarea în calcul a priorităților înscrise în Pilonul european al drepturilor sociale, acordându-se o importanță sporită analizei provocărilor în materie de competențe și modului în care funcționează la nivel național rețelele de siguranță socială.
Etape următoare
Consiliul urmează să discute pe marginea rapoartelor și a constatărilor bilanțurilor aprofundate. Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de țară. Membrii Comisiei vor efectua vizite în statele membre pentru a se întâlni cu reprezentanți ai guvernelor, parlamentelor naționale, partenerilor sociali și cu alte părți interesate pentru a discuta concluziile rapoartelor.
În lumina provocărilor identificate și în funcție de prioritățile Analizei anuale a creșterii pentru 2018 și de recomandările privind politica economică în zona euro, statele membre vor prezenta, până la jumătatea lunii aprilie, prioritățile de politică economică și socială în cadrul programelor naționale de reformă și al programelor de stabilitate și/sau convergență (în care se stabilesc prioritățile bugetare).
În luna mai, Comisia va propune un nou set de recomandări specifice fiecărei țări
