145477 – 27032018 – Deputatul PNL de Argeş, Dănuţ Bica, este de părere că guvernarea PSD-ALDE conduce România pe un drum greşit, ratând oportunitatea uriaşă dată de creşterea economică înregistrată în anii 2016 şi 2017 pentru a reforma piaţa muncii şi sistemul economic:
”Nu cred că mai sunt prea mulți români care să se îndoiască de faptul că alianţa PSD-ALDE, aflată de 15 luni la guvernare, şi-a demonstrat pe deplin incompetenţa. Deciziile adoptate în această perioadă, incoerente şi contradictorii, dau impresia că echipele instalate la Palatul Victoria conduc România din gard în gard, asemenea unui cetăţean turmentat. Grav este faptul că beneficiile creşterii economice înregistrate în anii 2016 şi 2017 nu se fac resimţite în buzunarele cetăţenilor, această situație favorabilă nefiind utilizată pentru a se îndrepta vreuna dintre disfuncţiile majore, pe care le cunoaştem cu toţii, atât în economie, cât şi în domeniul social. Sorin Mihai Grindeanu a ratat şansa de a da startul unor reforme structurale, atât de necesare în plan economic şi social. A ratat apoi şi Mihai Tudose, iar Viorica Vasilica Dăncilă încă nu pare să fi înțeles ce ar trebui să facă un prim-ministru veritabil. Nu cred că Liviu Nicolae Dragnea nu-i lasă pe premierii săi să facă ce ar fi bine pentru ţară. Ceea ce cred este că cele trei guverne PSD-ALDE au dat dovadă de amatorism şi incompetenţă totală în exercitarea actului de guvernare. Sloganul aclamat obsesiv de liderii PSD şi ALDE, Suntem buni pentru că am realizat creştere economică, ar trebui abandonat de urgență, pentru că, în plină creştere, a năvălit peste români un val de dezechilibre economice şi de probleme sociale, ale căror efecte negative se vor accentua din ce în ce mai mult, pe măsură ce creșterea economică va încetini. Se știe, din experiențele trecutului nu prea îndepărtat, că o ţară care uită sau nu vrea să recunoască faptul că economia este ciclică şi nu ia decizii în consecință va fi aspru pedepsită cu ocazia unei viitoare crize economice. Dintre Guvernele celor 28 de state care intră în componența Uniunii Europene, cel aflat la cârma României este, din păcate, singurul care acţionează, atât când adoptă măsuri în plan economic, cât şi în domeniul social, ca un şofer iresponsabil, apăsând pedala de acceleraţie, deşi în faţă poate apărea oricând prăpastia. Pentru susținerea celor afirmate anterior, este suficient să ne uităm la ceea ce se întâmplă în alte țări europene care au beneficiat, în aceiași perioadă, de un context economic favorabil. De pildă, Germania a înregistrat excedente bugetare de zeci de miliarde de euro în ultimii trei ani, bani din care o parte o utilizează pentru realizarea de noi investiţii publice, iar o altă parte pentru achitarea datoriilor acumulate în perioada de criză. Bulgarii, la care ne-am uitat mai mereu cu superioritate, construiesc de zece ori mai repede decât noi infrastructura de transport şi stimulează serios investiţii în industrie, agricultură şi, mai ales, în turism. Italia face reformă administrativă reală, Franţa stimulează întinerirea populaţiei, iar statele nordice investesc enorm în educaţie. În acest context, România nu face nimic durabil. Doar se împrumută!”
Deputatul Bica apreciază că alianţa PSD-ALDE ar trebui să se ocupe în primul rând de rezolvarea problemele serioase care îi preocupă pe români, nu de acapararea instituțiilor statului şi de obstrucționarea justiției: ”Înainte de momentul aderării României la Uniunea Europeană, ne aflam şi noi pe primul loc între statele continentului la un indicator statistic, cel privitor la ponderea populaţiei care trăia în sărăcie. Pe la începutul anilor 2000, unul din trei români o ducea extrem de greu, la limita subzistenţei. Deşi au trecut atâţia ani de când ţara noastră a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europeane, iar graţie acestui fapt am fi putut accesa zeci de miliarde de euro din fondurile comunitare nerambursabile, România a rămas tot pe un loc fruntaș, al doilea, imediat după Bulgaria, în acest trist şi rușinos clasament, cu o pondere de 38,8% a populației expuse riscului sărăciei şi excluziunii sociale. Cei mai săraci şi vulnerabili angajaţi din Uniunea Europeană sunt în România, pensiile cu cea mai mică putere de cumpărare sunt tot în ţara noastră, iar ponderea cea mai mare a populaţiei active care beneficiază de asistenţă socială din partea statului este tot la noi! Nu s-a schimbat nimic deşi au trecut aproape două decenii, am avut două cicluri de creştere economică, iar România a fost îndatorată de guvernanți cu peste 200 de miliarde de lei. Ieşirea din sărăcie nu se poate face decât prin muncă. Cine spune altceva, minte cu neruşinare. Din păcate, la noi zicala Cine-i harnic şi munceşte are tot ce vrea, cine-i leneș şi chiulește are tot așa este încă de actualitate, pentru că dorinţa românului de a munci este în primul rând îngrădită de legi absurde şi taxe insuportabile. Primul şi cel mai mare obstacol în calea muncii îl reprezintă cadrul fiscal general, care îl cocoşează pe bietul angajat român, dar şi pe angajatorul lui. Aproape jumătate din contravaloarea muncii sale pleacă, chiar în ziua de salariu, către bugetul de stat şi bugetele alimentate prin contribuţii. Apoi, legislaţia muncii, combinată cu legislaţia privind asistenţa socială a unor categorii de persoane, este o altă piedică majoră în calea stimulării muncii. Legislaţia muncii ar trebui să fie cea care să încurajeze munca angajatului, care să faciliteze angajatorului posibilităţi multiple de a relaţiona cu forţa de muncă şi care ar trebui să stimuleze munca în detrimentul firimiturilor anti-sărăcie, date prin aşa zisele venituri minime sociale garantate sau prin alte prestaţii cu caracter social.
Din păcate, sub o guvernare care se pretinde a fi de sorginte social-democrată, munca este elementul cel mai dispreţuit, cel mai taxat şi cel mai puţin încurajat. Cei aflați acum la putere sunt mult mai preocupaţi de acapararea instituţiilor statului, de ciuntirea atribuţiilor justiţiei, decât de faptul că în România numărul celor care trăiesc prost creşte în fiecare zi. Marii specialişti ai PSD au desfiinţat contractele de muncă cu timp parţial de lucru în sectorul privat, iar multe alte prevederi din legislaţia muncii se menţin ca un obstacol în calea angajării unor persoane, fie în ramuri cu caracter sezonier, fie pentru activităţi care ar putea fi prestate de zilieri. Guvernul nu este capabil să înţeleagă faptul că goana sa după bani mai mulţi pentru alimentarea bugetului de stat nu se poate finaliza cu succes prin hăituirea şi amendarea agenţilor economici şi prin spolierea angajaților. Statele dezvoltate reuşesc să aibă venituri mai mari acţionând în direcţia stimulării mediului de afaceri, prin susţinerea investiţiilor publice, prin încurajarea celor care muncesc şi printr-o fiscalitate suportabilă aplicată salariilor.
Atâta vreme cât legislaţia fiscală jupoaie angajatul de jumătate din venituri, iar legislaţia specifică descurajează relaţiile de muncă oficiale, vom continua să avem în România şi cei mai săraci angajaţi în sectorul privat, şi cei mai săraci pensionari, dar şi sute de mii de persoane care vor prefera să beneficieze de asistenţa socială a statului, pentru că mulți dintre cei care muncesc sunt aproape la fel de săraci ca beneficiarii de asistenţă socială. Noi trebuie să încurajăm de urgenţă munca şi realizarea prosperității prin muncă. Numai când vom reuşi acest lucru, vom ieşi din topul ruşinos al sărăciei la nivelul Uniunii Europene, însă guvernele PSD-ALDE au demonstrat că nu pot să pună în practică acest deziderat. Atâta timp cât miniștrii ghidonaţi de domnul Liviu Dragnea vor rămâne instalați în birourile de la Palatul Victoria, este clar că vom rata încă o dată şansa de a reduce sărăcia în România”.
