145426 – 22032018 – În România copiii fumează curent în procent mult mai mare comparativ cu alte țări europene, situând țara noastră pe locul 4, respectiv 7 în topul adolescenților de 13 ani, respectiv 15 ani, care fumează săptămânal, se arată într-un document de poziție transmis Parlamentului și Guvernului prin care Inițiativa 2035-Prima Generație Fără Tutun a României cere modificarea și completarea legii privind publicitatea și sponsorizarea pentru produsele din tutun. Numărul adolescenților de 15-16 ani care au fumat în ultima lună plasează România pe locul 5 între țările europene, procentul fumătorilor foarte tineri fiind de 5 ori mai mare față de cel din SUA (6%).
Inițiatorii demersului arată că fumatul este principala cauză prevenibilă a bolilor cronice netransmisibile.
Rezultatele anchetelor epidemiologice indică o situație alarmantă în ceea ce privește consumul de tutun în rândul copiilor și adolescenților din România și impun adoptarea de urgență a unor măsuri care să accelereze scăderea numărului de tineri care încearcă și ulterior continuă consumul produselor din tutun.
Se estimează că 11,2% dintre copiii şcolarizaţi cu vârsta între 13 şi 15 ani fumează constant (adică au afirmat că au fumat în ultimele 30 de zile), ceea ce înseamnă că aproximativ 70.000 de copii din această categorie de vârstă au şanse mari de a deveni în curând fumători zilnici.
În România, 34% dintre copiii cu vârsta între 13 și 15 ani, adică 223.200 de copii, afirmă că au fumat cel puțin o dată în viață, iar la 15-16 ani deja mai mult de jumătate (51,7%) încercaseră un produs din tutun. Trebuie remarcat însă și faptul că 15%, respectiv 11,2% dintre cei cu vârsta între 13-15 ani afirmă că au ”testat” prima țigară la 7 ani, respectiv la 8-9 ani. Urmare a interacțiunii precoce cu produsele din tutun este faptul că mulți adolescenți fumează curent la 15 ani: 20% dintre băieți și 17% dintre fete deja consumă tutun cel puțin o dată pe săptămână. Pe măsură ce vârsta crește, un număr tot mai mare de adolescenți fumează din ce în ce mai frecvent, astfel că 31% respectiv 30% dintre băieții și fetele de 15-16 ani afirmă că au fumat în ultima lună.
Expunerea minorilor la publicitate și acțiuni de promovare a produselor din tutun este foarte mare, în ciuda restricțiilor parțiale existente. Astfel, în România, în anul 2013, patru din zece copii (41,1%) cu vârsta între 13 şi 15 ani care au fost într-un loc în care se vindeau și ţigări în ultimele 30 de zile, au observat activităţi de publicitate sau promovare în aceste locuri. De asemenea, 6,4% dintre ei au primit gratuit un produs din tutun, deși acest lucru este interzis prin legea 457/ 2004. Acest lucru este posibil datorită faptului că „vânzarea promoțională” este permisă pentru produsele şi mărcile nou introduse pe piaţă iar controlul vârstei nu poate fi făcut de reprezentanţii producătorilor de ţigări.
Una din cele mai importante cauze ale consumului ridicat în rândul copiilor este reprezentată de gradul de atractivitate a pachetelor de ţigări la locul de vânzare (casete luminoase, panouri atrăgătoare, mascarea avertismentelor de sănătate cu cartoane frumos colorate). Tinerii români fumători cu vârsta între 15 şi 24 ani sunt influenţaţi în alegerea mărcii de ţigări de aspectul produsului: 56% de modul de ambalare, iar 40% de aspectul şi forma ţigării.
Deşi este în vigoare în România de mai mult de 14 ani, interzicerea vânzării de tutun către minori este una din cele mai puţin respectate prevederi, profitul net realizat de micii vânzători fiind insignifiant. Acest comportament se presupune că ar avea la bază acceptabilitatea socială a comportamentului de a fuma; în ţări precum SUA, în care fumatul nu mai este privit ca un comportament dezirabil, minorilor le este foarte greu să îşi procure un produs din tutun. În sprijinul valabilității acestei afirmații și pentru România vine constatarea că în 2013, 72,3% dintre copiii cu vârsta între 13 şi 15 ani (476.828 de copii) care au declarat că fumează în mod curent şi-au cumpărat ţigările în mod legal, de la magazin ori chioşc. Mai mult, 74,4% dintre ei (489.854 de copii) au afirmat că nu au fost refuzaţi de vânzători din cauza vârstei. Mai mult, continuă să existe adulţi care oferă ţigări sau facilitează obţinerea de către minori a produselor din tutun: aproape un sfert (21,9%) din copiii cu vârsta între 13 şi 15 ani au afirmat că au primit ţigările de la o altă persoană decât un vânzător.
Toate aceste date indică nevoia adoptării de urgență a unor măsuri care să accelereze scăderea numărului de tineri care sunt expuși, încearcă și ulterior continuă consumul produselor din tutun.
Accesul facil al minorilor la produsele din tutun, în ciuda interdicției de vânzare și de distribuire gratuită a acestor produse, expunerea semnificativă a copiilor și adolescenților la acțiuni de promovare și publicitate în spații pe care le frecventează uzual, apariția unor noi produse din tutun care exploatează în mod înșelător viduri de reglementare, dar și prezentarea produselor din tutun în vecinătatea unor bunuri și alimente consumate frecvent de copii, sunt modalități prin care este facilitată și încurajată ”testarea” primelor produse din tutun, urmând consumul curent, o dată cu instalarea dependenței de nicotină. Astfel, nu sunt asigurate drepturile copiilor și tinerilor prevăzute la articolele 17 (protecția față de orice mijloc de comunicare în masă care le poate fi dăunător), 19 (protecția față de orice formă de vătămare), 24 (dreptul la cea mai bună stare de sănătate), 33 (protecția față de efectele oricărei forme de drog) și 36 (protecția față de orice formă de exploatare) din Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului.
În Decizia Nr. 29 din 27 ianuarie 2016, Curtea Constituțională a României a reținut faptul că, în domeniul combaterii consumului de tutun, există dispoziţii constituţionale care impun statului o serie de obligaţii pozitive ce presupun măsuri legislative adecvate pentru realizarea lor, astfel încât să fie asigurată protecţia drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, inclusiv dreptul copiilor şi tinerilor la un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor [art. 49 alin. (1)].
În aceste condiții, cele peste 350 de organizații non-guvernamentale, medicale, academice, de protejare a drepturilor tinerilor și copiilor solicită Parlamentului și Guvernului României adoptarea de urgență a modificărilor legislative care să îndepărteze orice surse de publicitate și promovare, directă și indirectă, pentru produsele din tutun.
