149930 – 22022018 – Curtea Constituțională a României (CCR) a respins ieri ca inadmisibile sesizările depuse de USR pe 22 ianuarie împotriva modificărilor aduse celor trei legi ale justiției. Decizia vine după ce USR a depus trei noi sesizări care conțin motive de neconstituționalitate suplimentare față de cele invocate anterior de ICCJ și PNL.
Printre altele, USR a arătat că cele trei legi au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului, a principiului respectării legii, precum și a obligațiilor rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene. De asemenea, s-a arătat că în cazul uneia dintre aceste legi a fost încălcată și ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului.
”S-au respins toate trei ca inadmisibile. Cele care privesc statutul magistratului și CSM (Legile 303 si 317/2004 – n.r.) – pentru neîntrunirea numărului de parlamentari necesar pentru sesizare. Aveam 48, doi din altă parte care, însă, semnaseră și la altă sesizare. Cu privire la organizarea judecătorească, Legea 304, s-a respins pentru depășirea termenului înăuntrul căruia se poate face sesizarea. După legea noastră, sesizarea se poate face în două sau cinci zile, în funcție dacă este de urgență sau nu. S-a făcut după o lună și ceva”, a declarat Valer Dorneanu, președintele CCR.
USR consideră că CCR și-a contrazis propria jurisprudență pentru a evita să judece sesizările depuse pe 22 ianuarie. Astfel, într-o serie întreagă de decizii anterioare, poziția exprimată de CCR în legătură cu termenul de depunere a sesizărilor a fost cea exprimată recent prin Decizia nr. 767/2016:
“Chiar dacă sesizarea nu a fost depusă la Curtea Constituţională în interiorul termenului de protecţie, ea îndeplineşte condiţia de admisibilitate referitoare la obiectul controlului de constituţionalitate (legea nepromulgată încă), întrucât nici Constituţia şi nici Legea nr. 47/1992 nu reglementează obligativitatea introducerii obiecţiei de neconstituţionalitate în interiorul termenului de protecţie. Neintroducerea obiecţiei în acest termen nu are, aşadar, drept consecinţă decăderea titularilor din dreptul de a sesiza Curtea Constituţională, aceştia putând formula sesizări, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, sub condiţia ca legea să nu fi fost încă promulgată.
Raportat la cauza de faţă, Curtea constată că, deşi obiecţia de neconstituţionalitate nu a fost formulată în termenul de protecţie, aceasta viza o lege nepromulgată încă. O atare situaţie nu este o abatere de la regularitatea sesizării Curţii Constituţionale, titularii dreptului de sesizare putând să sesizeze Curtea oricând înainte de emiterea decretului de promulgare. Faptul că legiuitorul a reglementat în Legea nr. 47/1992 un termen de protecţie are semnificaţia unei garanţii asociate dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale care implică o interdicţie totală de a se promulga legea în acest termen. Însă, termenul menţionat nu poate fi calificat ca fiind unul de decădere în sensul că numai în acest termen se pot formula obiecţii de neconstituţionalitate; formulând obiecţia în afara termenului, autorul acesteia se expune posibilităţii ca, până la data formulării ei, Preşedintele să promulge legea (…).”
De asemenea, prin Decizia nr. 89/2017, Curtea Constituțională a stabilit că “termenele cuprinse la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 au un caracter de protecție pentru titularii dreptului de sesizare a instanței constituționale, astfel încât nu există nicio sancțiune dacă instanța constituțională este sesizată după expirarea acestora. În exercitarea controlului a priori de constituționalitate, esențial este ca legea să nu fi fost promulgată la data înregistrării sesizării la Curtea Constituțională”. Soluții similare au mai fost date și prin Decizia nr. 718/2017, Decizia nr. 975/2010, Decizia nr. 1612/2010 etc.
Așadar, câtă vreme legile se aflau încă în verificarea de constituționalitate și nu ajunseseră la promulgare, ele puteau fi atacate la CCR. Ca urmare a admiterii parțiale a sesizărilor ICCJ, legile vor fi retrimise Parlamentului pentru a fi puse în acord cu deciziile CCR, după care vor fi readoptate și vor putea fi contestate din nou, opțiune pe care USR și-o păstrează, deoarece CCR nu a judecat fondul sesizărilor depuse de noi. ”Sperăm într-o mai bună colaborare cu PNL în vederea obținerii semnăturilor necesare pentru a putea să depunem o nouă sesizare la CCR după revotarea legilor în Parlament, ocazie cu care curtea să judece pe fond motivele expuse de noi”, a declarat Stelian Ion, deputat USR, membru în Comisia Juridică.
