149951 – 22022018 – Ministrul Justiţiei a prezentat în această seară un „Raport privind activitatea managerială la DNA”, în care aduce un val de critici șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, în urma carora cere revocarea procurorui șef al Direcției Naționale Anticorupție.
Declarațiile ministrului Justiției, Tudorel Toader:
Avem o justiție, unii spun că este bună, alții că este rea. Justiția trebuie să fie egală pentru toți, trebuie să fie bună, nu rea.
În urmă cu 6 luni se împlineau 6 luni de la preluarea funcției de ministru al Justiției. Atunci prezentam liniile de modificare a legilor justiției. Au fost adoptate cu unele modificări, unele soluții declarare neconstituționale vor fi modificate de Parlament.
După alte 6 luni se împlinește exact un an de la preluarea demnității de ministru al Justiției. Vă voi prezenta raportul privind activitatea managerială de la DNA.
Am început activitatea profesională exercitând demnitatea de procuror. Am fost și sunt foarte mulțumit de respectiva opțiune.
Prezentul raport nu e o evaluare a activității DNA. Aveți rolul de a face și prezenta distincțiile necesare. Raportul de sinteză privind activitatea Ministerului Public, DNA și DIICOT va fi prezentat Parlamentului. Până la sfârșitul lunii februarie trebuie să primesc rapoarte de la instituțiile respective, să fac o sinteză, să prezint un raport în Parlament.
Raportul de față reprezintă luarea de poziție a ministrului Justiției, rol constituțional.
Au fost dezbateri care au ridicat la cote nemaiîntâlnite atacurile la persoană și punerea la îndoială a prezumției de nevinovăției, apărării persoanei, atacuri care au declanșat mecanisme de evaluare care nu au mai fost folosite în cazul României și care au pus în pericol ridicarea altor mecanisme și chiar statul de drept.
Luarea de poziție privește activitatea managerială desfășurată de procurorul șef al DNA, iar temeiul de analiză se fundamentează distinct de raportul de sinteză.
La verificarea organizării eficiente a activității vor fi luate în calcul folosirea eficientă a resurselor, gestionarea situațiilor de criză, a informațiilor, organizarea pregătirii profesionale.
Am realizat o analiză privind organizarea eficientă, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităților, aptitudinile manageriale în perioada februarie 2017-2018.
Raportul de evaluare a eficienței manageriale,urmare a pronunâării de către CCR a deciziei prin care s-a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public, parchetul General, respectiv DNA, și Guvernul României, generat de arogarea de către DNA a dreptului de a verifica legalitatea unui act normativ.
Am conchis atunci faptul că rezultatele negative pot repune în discuție oportunitatea revocării conducătorilor instituțiilor menționate sau alte măsuri. Am pornit de la controlul solicitat Inspecției Judiciare, de a face o verificare managerială de fond la DNA, în condițiile în care în 10 ani nu se făcuse nicio evaluare. În raport s-au reținut circumstanțele întocmirii acestora.
Am spus că voi lua o decizie pe baza examinării tuturor circumstanțelor.
Partea de concluzii a prezentului raport se bazează pe acumulările de la începutul perioadei de analiză, pe acțiuni și fapte concrete, inclusiv declarații publice.
Concluziile sunt fundamentate pe 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte și fapte.
Am reținut o situație fără precedent în cadrul raporturilor dintre autoritățile publice. Într-un singur an, în 2017, au fost înregistrate trei conflicte juridice de natură constituțională, în care DNA, prin conducerea acesteia, a fost chemată în fața instanței de contencios constituțional. În două dintre acestea, CCR a sancționat comportamentul DNA.
În sine, o singură decizie a CCR nu are aptitudinea de a duce la revocarea conducerii instituției. Conduitele pot fi corectate.
Concluziile sunt diferite când încălcările devin sistematice.
În mai puțin de jumătate de an de la publicarea unei decizii, DNA a fost chemată iar în fața CCR, pentru încă două conflicte. Așadar, trei sesizări într-un an, în două curtea a constatat încălcări a Constituției de către DNA.
În a treia situație, CCR nu a constatat un conflict, dar a făcut precizări în care a corectat conduita DNA, în sensul că nu poate controla oportunitatea unei HG.
E cu atât mai imputabilă, cu cât CCR arătase deja că procurorul nu se poate substitui decidentului.
Numărul conflictelor juridice ale DNA, semnificative în bilanțul CCR – 3 din 13.
Tudorel Toader citește deciziile CCR împotriva DNA în cazul Belina și în cazul Comisiei de anchetă pentru alegerile din 2009. În primul caz, CCR a spus că ancheta DNA a dus la blocaje în activitatea Guvernului, iar în cel de-al doilea, s-a produs un blocaj în activitatea comisiei.
Prin decizia 757/2017, legată de conflictul juridic legat de două hotărâri de Guvern, deși CCR nu a constatat un conflict, Curtea a decis că unitatea de parchet nu are competența de a începe urmărirea penală în ceea ce privește oportunitatea, ci în ceea ce privește legalitatea.
DNA s-a erijat în evaluator, inclusiv asupra aspectelor de oportunitate în adoptarea hotărârii de guvern.
În legislația penală avem aproape 1000 de infracțiuni, dar niciuna nu constă în adoptarea unui act normativ cu încălcarea tehnicii legislative, aici verifică CCR.
Ulterior acestui fapt, afirmând că cele cuprinse în comunicatul DNA au exprimat simple opinii, apreciem că este inadmisibilă o astfel de abordare prin care sunt încălcate drepturi ale unor persoane. Nu poți exprima simple opinii când te referi la prestigiul, libertatea unei persoane.
Comisia de la Veneția prevedea în 2012 faptul că în România cultura politică trebuie dezvoltată și că există o lipsă de respect față de institituții.
Am reținut comportamentul excesiv de autoritar, discreționar. În realizarea angajamentului asumat prin precedentul raport, am solicitat în 2017 realizarea unui control la DNA de către IJ. Acolo se consemnează o serie de comporamente, inclusiv indicii cu privire la obstrucționarea activității inspectorilor judiciari de către conducerea DNA.
Raportul IJ relevă comportamentul autoritar discreționar al procurorului-șef de la DNA.
Implicarea în anchetele altor procurori. Rezultă inclusiv din declarații publice făcute de procurorul șef al DNA. Se observă implicare în anchetele altui procuror.
Trecerea timpului nu a dus la o îndreptare a acestui tip de comportament, ci la o acutizare a problemei.
Prioritizarea soluționării dosarelor cu impact mediatic. Dosarele nu se rezolvă după rezonanța publică pe care o au, nu pe funcția persoanei, ci în ordine cronologică.
Contestarea actelor și autorității CCR: Cu prilejul unor evenimente publice, șefa DNA a învinovățit CCR, punând pe seama acesteia pretinsa imposibilitate a DNA de urmărirea unor fapte apreciate de natură penală și acoperire a unor prejudicii.
La începutul anului 2017, a declarat pentru BBC că se teme de desființarea DNA. Într-un alt interviu pentru Euronews s-a lansat într-o critică dură la adresa proiectelor de modificare a legilor justiției, aflate în dezbatere parlamentară, atacând politicieni.
Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificări legislative, care s-au dovedit a fi constituționale.
Afirmațiile sunt fără precedent și nereale, au afectat imaginea României. Sunt de natură să creeze o imagine falsă asupra României și statului de drept.
România nu are nicio legătură cu situația juridică în care se află Polonia. Ne aflăm în altă paradigmă, altă realitate juridică care a fost prezentată în mod eronat.
Încercarea de a obține condamnări cu orice preț, în condițiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniștri, la persoane cu rang înalt. Este absolut contrar oricărui stat de drept. La mijloc este destinul unui om egal cu toți ceilalți. Cauzele nu trebuie rezolvate după grad.
Creșterea numărului de achitări, creșterea cheltuielilor, raportări eronate. Se raportează nr de inculpați trimiși în judecată, din 2016, de exemplu, și nr de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Dar cei trimiși în judecată în 2016 nu se regăsesc între cei achitați în 2016.
Am notate hotărâri judecătoreşti, instanţa a statuat neconcordanţa între ce se aude şi ce se vede, motiv pentru care cauza a fost trimisă înapoi la urmărire penală, mie mi se pare a fi foarte grav.
Tergiversarea soluţionării unor cauze – CPP şi Curtea Europeană prevăd soluţionarea cauzelor în termen rezonabil. Termenul rezonabil este mai mult decât termenul de prescripţie al urmăririi penale. Am avut un caz recent pe care nu ai cum să-l uiţi, să-l laşi în nelucrare. Este în opinia mea absolut inadmisibil.
Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori – când toată opinia publică, când s-a ajuns când procurori cu funcţie se reclamă între ei, există obligaţia minimală ca şef să vezi dacă e sau nu adevărat.
La ministerul public, un dosar costă sub 2000 lei, la DIICOT – 6000, la DNA – 39.400 şi ceva de lei, dar dacă iei bugetul întreg al dna şi îmăraţi la nr de rechizitorii îţi să aproape 40.000 de lei pe rechizitoriu, dar DNA are mult mai mulţi procurori decât DIICOT. Un procuror DNA scoate pe an 2 rechizitorii pe an.
Totodată, Tudorel Toader a declarat că procurorul Mircea Negulescu a fost lăudat în loc să se facă modificări dacă „presupusele abuzuri” pe care acesta le-ar fi făcut sunt adevărate.
„Spaţiul public a fost şi este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, apreciat (…) în loc să fie luate măsuri de verificare dacă e sau nu adevărat”, a subliniat Toader.
Concluzii:
Potrivit art 1 din constituţie, România e stat de drept, s-a dezvoltat componenta de combatere a corupţieri. Buna activitate a DNA e consemnată în documentele interne şi internaţionale, standardul luptei anticorupţie nu poate să protejeze comportamente neconsotuţionale, nelegale, defăimătoare la adresa României conducătrilor instituţiilor publice cu competeţe constituţionale.
DNA trebuie să continue să funcţioneze în mod legal. DNA nu se identifică cu procurorul şef al acesteia, ale cărei acţiuni au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, exces de autoritate, comportament discreţionar, sfidarea activităţii Parlamentului, contestarea deciziilor CCR şi a autorităţii acesteia.
Numai respectul reciproc poate duce la stabilirea unor practici mutual acceptate care sunt în conformitate cu patrimoniul constituţional, care permit unei ţări să evite şi să depăşească crizele posibile.
Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele. Trebuie să eliminăm lucrurile rele. Nu contează numărul de cazuri, contează existenţa unuia.
M-aș adresa fiecărui român: faceți un exercițiu. Imaginați-vă faptul că este unul arestat pe nedrept, n-are cui să plângă, vorbește singur, după care e achitat și ne pare rău (…) Nu doresc nimănui să fie victima unei erori judiciare
Pentru aceste acte şi fapte de netolerat, în temeiul prev art 54, ar 4, coroborat cu 51, alin 2, legea 303 din 2004, declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului şef al DNA. Prezentul raport, însoțit de propunerea de revocare a procurorului șef, va fi transmis către secția de procurori a CSM, precum și către președintele României, pentru a analiza și pentru a decide, în acord cu competențele constituționale pe care fiecare le are.
