149679 – 06022018 – Majoritatea țărilor caută să atragă cât mai mulți antreprenori printr-un climat favorabil înregistrării și administrării afacerilor. În România însă, lucrurile sunt exact pe dos. Oamenii de afaceri sunt alungați prin modificări fiscale tot mai frecvente și haotice și printr-o incapacitate cronică a instituțiilor de a transpune în practică schimbările impuse de Guvern.
Tocmai din acest motiv, USR consideră că stoparea exodului antreprenorilor români trebuie să fie principalul obiectiv al oricărui premier și ministru de finanțe. Iar cea mai eficientă măsură în acest sens o reprezintă informatizarea ANAF și modernizarea modului de lucru al instituției. Acestea sunt concluziile formulate în cadrul dezbaterii organizate de USR București, eveniment la care au participat antreprenori și oameni de afaceri din Capitală, alături de reprezentanți USR, printre care: Dan Barna, președinte, Silvia Dinică, senator, membru în Comisia economică, industrii și servicii și Comisia transporturi și energie, Cristina Pruna, deputat, membru în Comisia industrii și servicii și Comisia pentru afaceri europene, Claudiu Nasui, deputat, membru în Comisia buget, finanțe, bănci și Marian Bumbar, vicepreședinte filiala USR București.
”USR e vocea antreprenorilor în Parlament și prin aceste dezbtateri încercam să le oferim un for unde să își expună problemele. Credem că dezvoltarea României pentru 20-30 de ani de-acum înainte poate fi realizată numai dacă lucrăm împreună, companii, societate civilă, administrație. Rolul nostru în Parlament este să creăm cadrul în care toate aceste forțe care contribuie la modernizare să poată colabora”, a declarat Dan Barna președintele USR.
În cadrul discuțiilor, au fost formulate mai multe propuneri printre care informatizarea activității ANAF și modernizarea activității acesteia, astfel încât să fie prevenite problemele agasante și consumatoare de timp care apar în mod frecvent. O atenție deosebită ar trebui acordată următoarelor aspecte: 1. popririle de cont (fără comunicare prealabilă sau popriri puse fie abuziv, fie în mod eronat), modernizarea mijloacelor de comunicare (încă se trimit prin poșta clasică notificări de plată pentru sume mai mici decât costul trimiterii scrisorii), depunerea online a declarațiilor, păstrarea unei legături directe cu contribuabilii (inclusiv prin e-mail) pentru clarificarea unor situații sau pentru comunicări instituționale etc. 2. Stoparea exodului antreprenorilor români prin programe și facilități comparabile cu cele existente în alte state (Estonia, Irlanda, chiar și Statele Unite). Este vorba și despre facilități fiscale pentru firmele cu cifră de afaceri sub 1 milion euro (în special deductibilitate pentru cheltuielile ce țin de cercetare-dezvoltare), cât facilități ce țin de înregistrarea și administrarea firmelor; 3. Inițierea unui fond de susținere a inovației românești pentru creșterea competitivității produselor și serviciilor autohtone pe piața europeană și mondială; 4. Simplificarea și uniformizarea legislației, a terminologiei și a practicii instituțiilor publice cu atribuții de implementare și/sau control în domeniul fiscalității; 5. Înscrierea valorii accizei pentru firmele care realizează exporturi de produse accizabile, astfel încât acciza să fie recuperată de la Statul român; 6. Renunțarea la acele prevederi care obligă firmele la un cost suplimentar inutil care, în final, afectează competitivitatea prețului la care livrează bunuri și servicii (de exemplu, renunțarea la obligativitatea de a plăti ofițeri de securitate ISU, responsabil special pentru protecția datelor etc.); 7. Eliminarea unor taxe / impozite suplimentare nejustificate (de exemplu contribuții pentru sănătate pentru veniturile din dividende); 8. Eliminarea subvenționării investitorilor străini prin scheme de ajutor de stat pentru domeniul IT; 9. Sprijinirea micilor investitori români, a capitalului românesc prin facilități reale acordate start-up-urilor. 10. Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de evaluare ex-ante a unor proiecte de modificări legislative dar și post-factum pentru a vedea impactul real pe care astfel de schimbări îl au asupra activității antreprenorilor și, în general, asupra economiei.
Dezbaterea în cadrul căreia au fost formulate aceste propuneri a fost organizată de USR București, în contextul recentelor modificări adoptate de Guvern.
