149676 – 06022018 – Deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a interpelat Guvernul României, dar și pe Ministrul Afacerilor Externe și cel pentru Românii de Pretutindeni, asupra posibilităților de evacuare sau repatriere a etnicilor români din Crimeea și Donbas (regiunile Donețk și Lugansk) din Ucraina.
Constantin Codreanu: ”Urmare a anexării Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și a ostilităților militare din bazinul carbonifer Donbas (regiunile Donețk și Lugansk) din Ucraina, unele state membre ale Uniunii Europene au decis evacuarea sau repatrierea membrilor minorităților lor înrudite din zona de ocupație rusească sau din cea de conflict armat, precum și din regiunile adiacente liniei frontului. Bunăoară, Guvernul Poloniei a decis încă în 2014, evacuarea cetățenilor ucraineni de etnie poloneză din regiunile Donețk și Lugansk ale Ucrainei, în acest sens avându-se acordul deplin al autorităților constituționale de la Kiev. Misiunea diplomatică și oficiile consulare ale Poloniei în Ucraina le-au acordat, în 2015 și ulterior, deplină asistență tuturor etnicilor polonezi și persoanelor de origine poloneză din aceste regiuni care au dorit să fie evacuați în patria istorică, pentru a fi în siguranță și a se integra în societatea poloneză. După evacuarea acestor persoane în Polonia, acestea au fost incluse într-un proces de adaptare în societatea poloneză, proces constând în pregătirea lingvistică, găsirea unui loc de muncă, alocarea unei locuințe. De asemenea, Guvernul Republicii Elene, a lansat în 2015 un apel oficial adresat cetățenilor ucraineni de etnie sau de origine greacă din Ucraina de răsărit (regiunile Donețk și Lugansk), indiferent de limba vorbită (greaca pontică, urumă sau greco-tătară, rusă, ucraineană etc.) sau apelativul folosit în societate, să se repatrieze în Grecia, promițându-le acestora deplinul său concurs și precizând că le va acorda acestor conaționali statutul de repatriat, nu de refugiat. Pentru conformitate, dorim să precizăm că, potrivit totalurilor ultimului recensământ general al populației din Ucraina, în Republica Autonomă Crimeea și în regiunile Donețk și Lugansk, locuiau stabil un număr total de 15 781 de etnici români, dintre care 4 865 în Crimeea (4 562 înregistrați cu infranimul românesc Moldoveni și 303 – cu etnonimul Români), 7 543 în regiunea Donețk (7 171 înregistrați cu infranimul românesc Moldoveni și 372 – cu etnonimul Români), 3 373 în regiunea Lugansk (3 252 înregistrați cu infranimul românesc Moldoveni și 121 – cu etnonimul Români). Acestora li se adaugă un număr necunoscut de persoane de origine etnică română, având doar unul dintre părinți de etnie română. Potrivit legislației în vigoare, acești etnici români, indiferent de apelativul folosit în raport cu ei în societate, fac parte din categoria românilor de pretutindeni, categorie față de care statul român și-a asumat un șir de obligații”.
Deputatul Codreanu a cerut să i se transmit dacă Guvernul României și, implicit, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și/sau Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) au examinat posibilitatea desfășurării unor operațiuni umanitare în raport cu etnicii români din Republica Autonomă Crimeea, anexată de Federația Rusă, precum și din zona de conflict armat din regiunile Donețk și Lugansk, operațiuni similare celor desfășurate de Guvernul Poloniei, cu acordul guvernului Ucrainei, în raport cu etnicii polonezi din aceste zone? Dacă da, care au fost deciziile luate în urma acestor examinări și cum au fost acestea puse în practică, precum și care au fost bugetele alocate acestor operațiuni umanitare? Dacă nu, când anume intenționează Guvernul României și, implicit, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și/sau Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP), să examineze posibilitatea desfășurării unor operațiuni umanitare în raport cu acești etnici români?”.
MRP a răspuns
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni comunică, în răspunsul adresat deputatului Constantin Codreanu, că ”nu a primit sesizări cu solicitări privind evacuarea sau repatrierea de etnici români din regiunile sus-menționate. Întrucât datele statistice la care faceți referire în interpelare sunt valabile pentru recensământul din anul 2001, nu deținem informații actualizate privind comunitatea românească din aceste regiuni afectate de evenimentele declanșate în anul 2014, care să aibă nevoie de intervenția umanitară a statului român.
În situația unor solicitări umanitare din partea unor etnici români, cetățeni ai statului ucrainean, cu reședința sau domiciliul în regiunile sus-menționate, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în virtutea atribuțiilor legale aplicabile referitoare la ”acoperirea, în cazuri excepționale, temeinic argumentate, a costurilor financiare privind tratamentul medical și spitalizarea, pe teritoriul României, pentru etnicii români de pretutindeni”, prevăzute de lit. x) de la pct. I din Anexa la Legea nr. 321/2006, va analiza posibilitățile de sprijin, în cooperare cu alte instituții ale statului român competente în domeniu, în primul rând cu Ministerul Afacerilor Externe”.
Codreanu insistă
Deputatul Codreanu a comentat răspunsul transmis de MRP: ”Apreciem disponibilitatea de principiu a ministerului de a le acorda asistență etnicilor români din zonele ocupate Donbas și Crimeea. Totodată, regretăm faptul că ministerul nu dispune de informații actualizate privind numărul și distribuția etnicilor români în cele două teritorii ocupate de Federația Rusă. Etnicii români din Donbas și Crimeea, teritorii ocupate de Federația Rusă, trebuie să se poată repatria în România, având toată asistența statului român. Vom constata în context că lipsa unor solicitări ale etnicilor români din Donbas și Crimeea are drept una dintre cauze faptul că statul român se opune instituirii Legitimației de Român de Pretutindeni, ca formă de evidență a etnicilor români de peste hotare și de asumarea de către stat a unor obligații față de ei în situații de urgență sau catastrofă umanitară. Diverse state ale lumii, inclusiv țări membre ale Uniunii Europene (Polonia, Slovacia, Ungaria etc.) au instituit asemenea acte, ceea ce asigură succesul unor politici țintite și precise în raport cu minoritățile lor etnice de peste hotare. Cazul românilor din Donbas și Crimeea ne confirmă, o dată în plus, că a sosit timpul ca România să preia bunele practici în domeniu”.
