149824 – 15022018 – Deputatul independent Adrian Dohotaru a depus, în colaborare cu parlamentari ai puterii și opoziției, un proiect legislativ care prevede amenzi mai mari pentru orele suplimentare ilegale. Proiectul este în atașament. Amenda maximă din Codul Muncii este între 1.500 și 3.000 de lei. În legislația actuală, nu există o corelare a cuantumului amenzilor și numărul de ore suplimentare efectuate, numărul de salariați care au făcut ore suplimentare. Concret, amendamentul depus prevede „amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”.
”Am întâlnit situații cu mii de angajați, în care pentru o firmă este mai rentabil să depășească numărul de ore suplimentare și să plătească amenda decât să respecte legea. Trebuie să respectăm sănătatea și demnitatea angajaților. Mitul este că românii sunt leneși, dar realitățile statistice arată că productivitatea noastră este peste salariile pe care le luăm și că muncim mai mult decât vesticii” – Adrian Dohotaru.
Conform datelor European Working Conditions Survey (EWCS) din 2016, peste 35% din angajații români muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână, situându-se pe locul 3 din Uniunea Europeană, după Republica Cehă și Grecia și peste media europeană de 23%. Angajații cu vârsta cuprinsă între 35-49 de ani sunt cei mai expuși riscului de ore suplimentare, 39% dintre aceștia muncind mai mult de 40 de ore pe săptămână. Impactul muncii în exces asupra sănătății și performanței angajaților e eminamente negativ. 15% din angajații românii au afirmat că munca le afectează negativ starea de sănătate, procentul ridicându-se la 20% în cazul angajaților sub 35 de ani și la 22% în cazul celor de peste 50 de ani. 21% declară că în ultimele 12 luni s-au simțit în mod constant prea obosiți pentru a putea face față sarcinilor domestice de după programul de lucru, iar 11% consideră că locul de muncă i-a împiedicat în mod repetat și regulat să acorde suficientă atenție familiei, cifre care ne situează la același nivel cu media europeană.
”Viața familială devine o problemă. Practic o ucide, o termină. Te duci și obosit acasă și supărat de stresul și de nebuneala de aici” – Muncitor intervievat.
Alte cercetări ca ”Orele suplimentare sau drumul către burnout”, efectuate de Friedrich Ebert România și Blocul Național Sindical, ne arată că expunerea prelungită la orele de muncă suplimentare influențează negativ angajații prin acumularea oboselii și epuizarea energiei, ceea ce poate influența atât sănătatea lor (probleme cardiace, depresie) cât și pe cea a colegilor de muncă (accidente). ”M-am îmbolnăvit. Eram maistru la vopsitorie și lucram nonstop și veneam duminică seara. Trebuia să vii cu o echipă, cu oameni la lucru. Dacă veneau 2-3 oameni la lucru, eu trebuia să vin cu ei. N-aveai zi liberă. Într-un an de zile, nu știu dacă am stat 2 duminici acasă. Non-stop. Am avut probleme cu inima. Oboseala asta te termină”. – Angajat intervievat
Orele suplimentare afectează viața personală și familială a individului prin simplul fapt că reduce timpul petrecut alături de familie și implicare scăzută în dezvoltarea copiilor. Mai precis, probabilitatea este de 0.70 ori mai mare pentru persoanele care lucrează suplimentar față de cele care nu au un astfel de program să nu fie satisfăcuți cu viața în familie. Efectele expunerii angajaților la activitatea de muncă suplimentară activează un lanț întreg de efecte adverse în urma insatisfacției cu munca și familia, epuizării profesionale, adicției față de muncă și stării de bine: abandon, absenteism, depresie, accidente la locul de muncă și suicid. Totodată, studiul arată că orele prelungite la locul de muncă influențează numărul de concedii medicale, ceea ce scade productivitatea cu 2% pe sectoarele industriale (auto și construcții nave) și textile.
