148998 – 11122017 – Bugetul pe 2018 nu ţine cont de nimic din ceea ce s-a întâmplat până acum în economie, veniturile sunt supraestimate cu aproximativ 8,6 miliarde de lei şi, mai mult, proiectul încală flagrant Constituţia României, afirmă senatorul Florin Cîţu, într-o analiză personală. „Devine o certitudine că în 2018 PSD se pregăteşte să plece de la guvernare. Foloseşte aceeaşi strategie ca în 2015. Aduce economia într-o stare precară şi intenţionează să câştige alegerile din opoziţie, dar având totuşi majoritate parlamentară (exact ca în 2015-2016)”, este scenariul lansat de liderul liberal.
„În afara creşterii economice, toţi indicatorii macroeconomici care prezintă starea de sănătate a unei economii s-au deteriorat. Unii dintre indicatori chiar au intrat în zona care semnalizează ‘pericol iminent'”, îşi începe Cîţu analiza prin care susţine că proiectul de Buget pe 2018 este o bombă cu ceas care ar putea arunca oricând România într-o criză economică severă, încălcând, în acelaşi timp, şi o serie de acorduri internaţionale semnate de ţara noastră.
„În afara creşterii economice, toţi indicatorii macroeconomici care prezintă starea de sănătate a unei economii s-au deteriorat. Unii dintre indicatori chiar au intrat în zona care semnalizează ‘pericol iminent'”, îşi începe Cîţu analiza prin care susţine că proiectul de Buget pe 2018 este o bombă cu ceas care ar putea arunca oricând România într-o criză economică severă, încălcând, în acelaşi timp, şi o serie de acorduri internaţionale semnate de ţara noastră.
Senatorul evidenţiază o serie de evoluţii fiscale care pot fi extrem de periculoase pentru România, dar de care, susţine Cîţu, nu s-a ţinut cont în realizarea Bugetului pentru anul următor, Guvernul comportându-se în 2017 „de parcă ar fi fost ultima petrecere. A vrut să se distreze şi nu a fost interesat de consecinţe – de parcă 2018 nu ar fi existat”.
Creşterea economică din consum, explozia preţurilor (cu o rată a inflaţiei care a crescut, în doar 10 luni, de la 0 la 2,7%, chiar peste ţinta de inflaţie a băncii centrale, de 2,5%), dublarea costurilor la care se împrumută statul român, escaladarea deficitelor comerciale şi de cont curent, o monedă naţională în picaj, dar şi nivelul scăzut al investiţiilor sunt realităţi de care Executivul ar fi trebuit să ţină cont pentru a nu se expune riscului ca România să ajungă în colaps, mai arată Cîţu.
„Investiţiile (n.r. reprezintă) o competiţie pentru minime istorice: Cheltuielile cu investiţiile, după 10 luni, sunt la 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În acest ritm, la sfârşitul anului, deşi a bugetat investiţii de 4.2% din PIB (mici din punct de vedere istoric) guvernul va termina cu investiţii de 2% din PIB. PSD a tăiat investiţiile pentru că nu a colectat bani la buget, într-un an de creştere economică record.
Aşa arată economia de la care trebuia pornit bugetul pentru 2018. O economie care creşte doar din consum. Consum stimulat de creşteri salariale fără legătură cu economia reală şi din promisiuni pentru alte creşteri salariale. O economie cu execuţie bugetară dezastruoasă, cu inflaţie peste ţinta băncii centrale şi cu perspective de dublare a ratei de inflaţie (aproape 5% în prima parte a lui 2018). Cu dobânzi mai mari. Cu moneda naţională mai slabă. Fără investiţii. Cu deficite comerciale, de cont curent şi bugetare mult mai mari”, a scris vicepreşedintele liberal în analiza publicată pe blogul său, document pe care l-a numit „Bugetul pentru 2018- PSD vrea sa plece de la guvernare”.
Un alt aspect care, în viziunea liberalului, sabotează economic România îl reprezintă veniturile la bugetul de stat care, în acest moment, stau foarte prost, relativ la ţinta pentru 2017. La începutul anului, ţinta pentru venituri bugetare era de 31.2% din PIB. După jumătate de an ţinta a fost reviziuită în jos la 30.6%, se arată în sursa citată, liberalul adăugând şi că veniturile din TVA în 2018 sunt supraestimate cu aproximativ 5 miliarde lei.
„A doua sursă de venit importantă în bugetul pentru 2018 o reprezintă veniturile din contribuţii sociale. Transferul contribuţiilor de la angajator la angajat aduce în plus la buget 9 miliarde lei. O sumă importantă. DAR, şi acest DAR este unul important, aceasta este suma pe care o colectează statul în cazul în care TOATE contractele din economie sunt renegociate şi transferul contribuţiilor a fost deja efectuat. Probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este foarte mică. Astfel, o evaluare
prudentă care ţine cont de context, arată că veniturile din contribuţii sociale sunt supraestimate cu cel puţin 0.4% din PIB”, subliniază Cîţu.
Un alt subiect controversat atunci când vine vorba de buget îl reprezintă investiţiile, despre care vicepreşedintele PNL spune că sunt sacrificate în Bugetul pe anul viitor, din start, cu 1,2% din PIB, după ce oricum în 2017 a fost „dezastru” la acest capitol: „Începând cu 2016 este evident un lucru. Cresc chletuielile neproductive (de personal şi asistenţă socială) şi SCAD cheltuielile cu investiţiile”.
Motivul pentru care cheltuielile cu investiţiile au fost reduse este, susţine Florin Cîţu, execuţia bugetară foarte proastă, chiar dacă la începutul anului acestea erau bugetate la 4,2% din PIB. După 10 luni, însă, banii cheltuiţi în investiţii sunt doar 1,7% din PIB, iar „o estimare optimistă duce investiţiile la aproape 2% din PIB in 2017. Minim istoric!”.
„Anul 2018 începe fără creşterea pensiilor, cu salarii nete neschimbate în sectorul public, cu dobânzi mai mari, preţuri mai mari şi o monedă mai slabă. În aceste condiţii trebuie să ne aşteptăm la presiuni pentru creşteri salariale în sectorul bugetar pe care Liviu si Darius le vor folosi pentru a ieşi de la guvernare dupa ce legile justitiei au trecut prin Parlament. Astfel, în 2018 cheltuielile neproductive pot să crească până la 21% din PIB în timp ce cheltuielile cu investiţiile pot să ajungă la 1% din PIB”, mai arată Cîţu.
Şi problema deficitului bugetar rămâne una care agită spiritele în spaţiul public, mai ales în contextul în care România a primit în mai multe rânduri avertismente din partea UE, fiind somată să ia măsuri pentru a se încadra în ţinta agreată de deficit.
„Abandonarea obiectivului de consolidare fiscală se termină cu o criză dureroasă pentru populaţie. Dacă totul ar urma exact acelaşi scenariu, ar trebui ca România să fie lovită de o criză în 2018. Din păcate este foarte dificil să estimezi momentul exact când o economie intră în criză economică. DAR, există indicatori care arată când eşti pe aproape. (…) arata clar că se strâng norii unei crize economice de proporţii.
Bugetul pentru 2018, încalcă titlul III Pactul Bugetar, art 3 alineat (1) cu literele a, b, c, d, si e. Acest lucru este recunoscut şi de autorii bugetului care motivează: ‘Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 3 alin.(1) lit.c) din TSCG „(c) părţile contractante pot să devieze temporar de la obiectivul lor pe termen mediu sau de la strategia de ajustare pentru atingerea acestuia doar în circumstanţe excepţionale, astfel cum sunt definite la litera (b) de la alineatul (3)”, context bugetar care poate fi apreciat a nu se încadra în aceste circumstanţe'”, remarcă liderul liberal.
Cîţu conchide arătând că veniturile la buget sunt supraestimate cu cel puţin 8,6 miliarde de lei, structura cheltuielilor subminează creşterea economică şi susţine că, din punctul să de vedere, bugetul sfidează Constituţia României.
„Devine o certitudine că în 2018 PSD se pregăteşte să plece de la guvernare. Foloseşte aceeaşi strategie ca în 2015. Aduce economia într-o stare precară şi intenţionează să câştige alegerile din opoziţie, dar având totuşi majoritate parlamentară (exact ca în 2015-2016). Dacă va fi ca urmare a dosarelor penale ale lui Liviu Dragnea sau a protestelor populaţiei, asta este singura necunoscută, în 2018, care merită atenţia noastră”, este scenariul lansat ce vicepreşedintele PNL. Sursa: Gândul
