148494 – 08112017 – Sufocaţi de competenţele transmise la nivel local, neînsoţite de resurse financiare, cu organigrame decimate prin intervenţii legislative nefundamentate şi care nu au ţinut cont că, în oraşe, funcţionează o multitudine de instituţii care, în afara locuitorilor oraşului, deservesc locuitori ai mai multor comune învecinate (licee, spitale, creşe, servicii de evidenţă informatizată a persoanei, instituţii de asistenţă socială, poliţie locală, parchet şi judecătorie, agenţie de ocupare a forţei de muncă, administraţie financiară şi trezorerie ş.a.), excluşi ilogic de la multe programe care privesc accesarea fondurilor europene, cu cetăţeni dispreţuiţi prin decizii injuste (ca în cazul desfiinţării celor 67 de spitale), primarii de oraşe solicită stabilirea unor măsuri menite să ducă la deblocarea situaţiilor critice în care ne aflăm, de creştere a capacităţii administrativ-financiare şi eficientizare a serviciilor publice, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în oraşele noastre, se arată într-un comunicat de presă.
Asociația Orașelor din România constată cu îngrijorare că dialogul cu autorităţile administraţiei publice locale este unul selectiv şi consideră neproductivă o astfel de abordare. ”Lipsa disponibilităţii pentru un dialog real a autorităţilor centrale cu toate structurile asociative ale unităţilor administrativ-teritoriale: Asociaţia Comunelor din România (ACoR), Asociaţia Oraşelor din România (AOR) şi Asociaţia Municipiilor din România (AMR) şi lipsa de receptivitate pentru găsirea unor soluţii care să rezolve măcar parţial gravele probleme cu care se confruntă autoriţăţile administraţiei publice locale, puse în situaţia de a nu-şi îndeplini atribuţiile prin subdimensionarea resurselor financiare pe care le au la dispoziţie, fac ca promisiunile discutate la diverse evenimente şi neduse la îndeplinire să arate că suntem departe de soluţiile optime necesare rezolvării problemelor noastre. Consecinţele neluării în seamă a propunerilor făcute de AOR la modificarea Codului Fiscal în anul 2015, pentru care asociaţia noastră a dat un aviz nefavorabil, au fost resimţite de colectivităţile locale, capacitatea administrativă a unităţilor administrativ-teritoriale rămânând cu mult sub responsabilităţile pe care autorităţile administraţiei publice locale le au stabilite prin lege şi sporind dependenţa de mecanisme de finanţare, din pixul consiliului judeţean sau a ministerului, prin decizia de apartenenţă politică. Şi de această dată suntem puşi în situaţia de a da un aviz nefavorabil, Asociația Orașelor din România fiind în dezacord cu soluţia prezentată public după întâlnirea dintre reprezentanţii guvernului şi cei ai municipiilor. Asociaţia Oraşelor din România doreşte ca primarii să nu mai fie dependenţi de Consiliul Judeţen sau de “Ministerul Binevoitor” şi, de acea, îi solicită Domnului Prim-Ministru realizarea unui dialog real pentru a putea face o administraţie publică locală performantă, în folosul cetăţeanului. Asociaţia Oraşelor din România solicită tuturor partenerilor de dialog să revină la masa dialogului pentru discutarea propunerilor făcute de asociaţia noastră de mai bine de 10 luni, pe care le-am reluat şi în urmă cu o săptămână, ca solicitare de includere a acestora în proiectul de lege privind ”Codul Finanţelor publice locale”, dar neluate în seamă de administraţia centrală. În speranţa unui dialog cât mai bun cu toţi partenerii, pentru rezolvarea rapidă şi pe cale de parteneriat, folosind bunele practici ale activităţilor de administraţie publică din oraşe, Asociaţia Oraşelor din România doreşte să contribuie la rezolvarea problemelor privind continuarea reformei în administraţia publică, bazată pe creşterea autonomiei colectivităţilor locale şi descentralizare”.
