148306 – 26102017 – Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitiei, Cristina Tarcea, le cere presedintilor celor doua camere ale Parlamentului si comisiei speciale sa permita finalizarea procedurii legale pe care si-a asumat-o ca initiator Ministerul Justitiei in cazul proiectului de modificare a legilor justitiei si sa retrimita la MJ proiectul de lege, scrie Agerpres.
Cristina Tarcea arata, intr-un comunicat citat de Agerpres, ca proiectul de modificare a legilor Justitiei a constituit un amplu subiect de discutie in spatiul public in ultima perioada, lucru normal din moment ce o societate democratica nu poate functiona fara o justitie puternica si independenta.
Cristina Tarcea subliniaza ca independenta si eficienta sistemului judiciar au fost exigente pe care Romania a trebuit sa le indeplineasca si arata ca, la momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, a fost instituit Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) pentru a remedia deficientele reformei sistemului judiciar si pentru a combate coruptia.
„In ultimul raport al Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu, se subliniaza ca pentru indeplinirea obiectivelor de referinta ale Mecanismului este nevoie de ‘o combinatie de masuri legislative si institutionale’. Or, aceasta presupune in primul rand transparenta, cooperare si dialog interinstitutional. De asemenea, mecanismul adoptarii legilor, indiferent care ar fi obiectul acestora de reglementare, presupune respectarea dispozitiilor legale in baza carora acest mecanism functioneaza. Ieri, ministrul Justitiei, invitat al Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului, a anuntat ca, desi urma sa vada procedura de urmat, a luat act ca trebuie sa prezinte proiectul in fata acestei comisii. Intregul parcurs al propunerilor de modificare a Legilor nr. 303, 304 si 317 adoptate in anul 2004 demonstreaza ca nu a existat transparenta, cooperare si dialog interinstitutional si ca nu au fost respectate dispozitiile legale care reglementeaza mecanismul de elaborare si adoptare a actelor normative”, arata sefa instantei supreme.
Astfel, potrivit art. 74 alin.1 din Constitutia Romaniei, initiativa legislativa apartine, dupa caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot: „Este de notorietate faptul ca Ministerul Justitiei si-a asumat initiativa legislativa, urmand sa propuna Guvernului modificarile celor trei legi. In acest scop au avut loc dezbateri publice si s-a initiat procedura de avizare. Constat ca, in loc sa fi finalizat procedura pe care si-a asumat-o, ministrul Justitiei a luat act ca trebuie sa prezinte propunerile sale Comisiei speciale comune, constituite in baza Hotararii nr. 69 adoptata de Camera Deputatilor si Senat la 27 septembrie 2017 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 776 din 29 septembrie 2017. Din declaratia publica a initiatorului, facuta ieri in Parlament, nu rezulta in ce calitate si in baza carei proceduri ministrul a inaintat propunerile sale Comisiei speciale”, subliniaza Cristina Tarcea.
Presedintele ICCJ mai arata ca, potrivit art. 27 alin. 2 din Legea nr. 24/2000, in cazul proiectelor unor legi complexe, care intereseaza domeniul de activitate al Justitiei, se pot constitui comisii de elaborare, dar numai la nivelul Ministerului Justitiei, „ceea ce nu s-a intamplat in cazul propunerilor de modificare a legilor Justitiei, asumate de acest minister”.
De asemenea, prin Hotararea nr. 69/2017, s-a constituit Comisia speciala comuna pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul Justitiei, dar obiectivele acesteia sunt strict stabilite prin art. 1 si vizeaza modificarea Codurilor in materie civila si penala. Doar lit.j) a art.1 prevede ca obiectiv transmiterea catre Comisia speciala a tuturor actelor normative cu incidenta asupra Justitiei, dar nu a oricaror acte, ci doar a celor aflate deja in procedura parlamentara.
„De aceea, inaintea oricaror discutii privind continutul modificarilor propuse, se impune clarificarea cadrului legal in baza caruia vor fi discutate, pentru ca adoptarea unor acte normative – cu atat mai mult atunci cand este vorba despre legile Justitiei – presupune rigoare, transparenta si previzibilitate. Prin urmare, solicit presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului Romaniei si Comisiei speciale sa permita finalizarea procedurii legale pe care si-a asumat-o ca initiator Ministerul Justitiei si sa retrimita acestuia proiectul in vederea finalizarii sale. Este singura solutie care ar asigura edictarea unor reglementari realiste, deoarece statutul magistratului, organizarea si functionarea instantelor, precum si a Consiliului Superior al Magistraturii presupun analize si studii de impact care nu au fost facute pana in prezent si care, potrivit legii, nu se pot realiza decat prin ministerele de resort„, incheie Cristina Tarcea.
Comisia speciala a Parlamentului pentru unificarea legislatiei a facut publice miercuri cele trei proiecte de lege realizate de Ministerul Justitiei pentru modificarea celor mai importante trei legi care guverneaza functionarea sistemului de Justitie. Cele trei proiecte nu au mai fost adoptate de Guvern, urmand sa fie dezbatute si votate doar in Parlament.
Comisia parlamentara speciala este condusa de Florin Iordache (PSD), fostul ministru al Justitiei in guvernul Grindeanu, autorul OUG 13.
Cele trei proiecte pentru modificarea legilor Justitiei depuse miercuri in Parlament de ministrul Tudorel Toader reduc semnificativ prerogativele presedintelui Romaniei. Astfel, proiectul privind modificarea legii 303/2004, asa cum a fost publicat pe site-ul Camerei Deputatilor, il scoate definitiv pe presedinte din procedura de numire a procurorilor-sefi (Parchetul General, DNA, DIICOT). Acelasi proiect ii interzice sa refuze mai mult de o propunere pentru sefia Curtii Supreme.
