147419 – 01092017 –UNJR a transmis o poziție cu privire la posibilitatea procurorului ierarhic superior de a infirma solutii apreciate ca netemeinice, prevăzută în proiectul de modificare a legilor justiției.
O altă propunere de modificare a legilor justiției, făcută de ministrul Tudorel Toader, a fost ca “soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale și netemeinice”.
Unele voci din societate au afirmat ca o asemenea prevedere ar afecta independența procurorului.
Actuala reglementare din Legea 304/2004, la art. 64 alin. 3, prevede că “soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale”.
Potrivit clujust, pozitia UNJR, transmisă ministrului Justitiei, a avut în vedere faptul că “necesitatea unui control și pe temeinicie a fost subliniată de procurorul șef DNA în proiectul de management pe care l-a facut în 2016”.
Astfel, la “alte măsuri (care) au vizat sporirea eficienței” procurorilor DNA, a fost și “emiterea unui ordin prin care procurorii șefi adjuncți ai Direcției Naționale Anticorupție examinează din oficiu legalitatea măsurilor procesuale și ale soluțiilor de netrimitere în judecată dispuse de procurorii șefi secție și de procurorii șefi ai serviciilor teritoriale” .
De asemenea, la pagina 13 din acelasi proiect/raport, unde se vorbește despre “creșterea rigorii în activitatea de urmărire penală și îmbunătățirea calității actelor întocmite în dosarele penale”, procurorul șef DNA afirmă: “În interesul creșterii calității soluțiilor a fost adoptat și un ordin (Ordinul 78 din 23 iulie 2014) potrivit căruia procurorii șefi adjuncți ai direcției examinează din oficiu temeinicia și legalitatea măsurilor procesuale și ale soluțiilor altele decât cele de trimitere în judecată dispuse de procurorii șefi secție și de procurorii șefi ai serviciilor teritorialile.”
“Așadar, dacă procurorii șefi din DNA pot examina «temeinicia și legalitatea» netrimiterilor în judecată, nu vedem care ar fi problema să le examineze cu atât mai mult pe cele de trimitere“, a susținut UNJR în poziția trimisă ministrului justiției.
“Observam că se pierde din vedere deseori de către procurorii șefi faptul ca acestia nu sunt acuzatori, cum erau reprezentantii procuraturii din perioada sovietica, ci sunt reprezentanti ai Ministerului Public care, conform Constitutiei, «reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor». Tocmai din acest motiv s-a si optat ca procurorii sa fie magistrati si nu «agenti ai statului»”, a aratat UNJR.
“Apararea ordinii de drept nu inseamna doar a retine, propune pentru arestari si trimite oameni in judecata, ci si discernamant cand actionezi in numele legii si ingradesti drepturile si libertatile cetatenilor.
Procurorii isi desfasoarea activitatea sub control ierarhic. De partea cealalta, independenta procurorului se caracterizeaza prin imposibilitatea sefilor ierarhici de a le impune solutii, dar in nici un caz la ingradirea atributiilor acestora de a verifica temeinicia si legalitatea lucrarilor procurorilor ierarhic inferior, atributii care sunt in concordanta cu Constitutia”, a mai spus UNJR.
“Trimiterea in judecata a unei persoane este o masura cu consecinte negative deosebite asupra vietii unei persoane, motiv pentru care procurorul ierarhic superior are obligatia de a fi primul care sa verifice daca masurile/solutiile sunt legale si temeinice“, a concluzionat UNJR comentariile la acesta propunere.
