147776 – 22092017 – 200 de academicieni, cercetători, cadre didactice, şi scriitori au semnat un apel intitulat „Dreptul la Educaţie”. Ei îi cer ministrului Educaţiei, Liviu Pop, să renunţe „imediat la monopolizarea manualelor, la impunerea manualului unic sau la cosmetizarea acestei acţiuni sub fardul gros al aşa zisei licitaţii de autori, organizată de editura de casă a statului”.Printre semnatari se afla personalităţi precum Mircea Cărtărescu, Eugen Negrici, Ion Bogdan Lefter, Nicolae Manolescu, Bogdan Ghiu sau Irina-Margareta Nistor.
Reacţia acestora vine după ce, în 15 septembrie, Ministerul Educaţiei Naţionale a pus în transparentă decizională un proiect de Hotărâre de Guvern prin care Regia Autonomă Editura Didactică şi Pedagogică ar deveni societate pe acţiuni cu un unic proprietar, statul, având dreptul de a publica în mod exclusiv manualele şcolare.
„Având în vedere ultimele intenţii anunţate de Ministerul Educaţiei Naţionale, instituţie identitară fundamentală, şi îngrijoraţi fiind de evoluţiile practice ale acestor intenţii, ne exprimăm categoric împotriva respectivelor iniţiative, fără echivoc în solicitarea încetării atacului la adresa educaţiei de calitate. Direcţiile pe care le impune acum MEN sunt caracterizate printr-o încercare de erodare a principiilor intrinseci ale educaţiei, constau în acţiuni plasate sub semnul iminentei cenzurii, a insinuării treptate a factorului ideologic monopolizant, şi se îndreaptă direct împotriva generaţiilor care vor constitui viitorul ţării”, se arată în scrisoarea deschisă.
“Observăm cu îngrijorare încercările recurente de enclavizare a învăţământului, atât în raport cu scena educaţional-culturală europeană, cât şi în raport cu pluralitatea vocilor din spaţiul autohton care mai au de exprimat puncte de vedere valoroase în domeniul educaţiei.Aceste tendinţe ne îndepărtează flagrant de dimensiunea integrării europene, plasându-ne într-o zonă centrifugală în raport cu toate centrele de forţă ale civilizaţiei. Suntem convinşi că scena educaţionala românească trebuie să se alinieze modelelor de succes ale Europei, să se situeze în proximitatea calitativă a acestora, nu să se îndepărteze de ele, aşezându-ne astfel marginal pe harta dinamicii educaţionale europene. Atragem atenţia asupra câtorva principii fundamentale ale educaţiei, încălcate de către recentele iniţiative ale MEN în privinţa manualelor şi a auxiliarelor şcolare:
- DREPTUL PROFESORULUI de a-şi alege resursele didactice.
PROFESORUL trebuie să-şi menţină vocaţia şi să reuşească să-şi cultive, şi după 20-30 de ani de carieră, pasiunea pentru munca sa. O poate face DOAR dacă se simte liber, inclusiv prin faptul că toate cărţile pe care şi le doreşte îi sunt permise.
Acest drept este reglementat chiar în Constituţie în mai multe ţări (Italia, de exemplu) şi în Legile Educaţiei (în aproape toate statele lumii).
A-i limita acest drept înseamnă CENZURĂ!
- DREPTUL DE A PUBLICA.
Orice editură şi orice autor au dreptul de a publica ORICE carte cu profil educaţional: în primul rând MANUALE, dar şi culegeri, ghiduri şi metodici, manuale digitale etc. Dezvoltarea complexă a pachetelor educaţionale în editurile cu profil educaţional este CEA MAI CUNOSCUTĂ FORMĂ de CERCETARE-DEZVOLTARE în EDUCAŢIE, la nivel mondial.
Exemple strălucite: Pearson, Cambridge sau Oxford, Hachette sau Nathan, Cornelsen, Klett sau Springer.
Acest drept este derivat din DREPTUL LA LIBERA EXPRIMARE (Art. 30 din Constituţia României), reglementat în Constituţie în mai multe ţări, dar şi prevăzut că atare în Legile Educaţiei şi în Legile Cărţii din aproape toate statele lumii.
A limita acest drept înseamnă CENZURĂ!
- DREPTUL PĂRINŢILOR DE A CALIBRA ŞI DIRECŢIONA educaţia propriilor copii.
Statul, şcoală, profesorii, directorii, agenţii economici nu pot impune unui părinte CÂT şi DACĂ doreşte să plătească pentru resurse educaţionale suplimentare.
Drepturile şi responsabilităţile părintelui în ceea ce priveşte educaţia copilului sunt prevăzute ca atare în legislaţie.
A limita acest drept înseamnă CENZURĂ!
- DREPTUL STATULUI DE A ÎNVEŞTI în educaţie
Statul are dreptul (şi responsabilitatea) de a înveşti în educaţie, fără să încalce însă vreunul dintre celelalte trei principii de mai sus.
Statul poate achiziţiona manuale, însă DOAR de pe o piaţă liberă, la preţuri corecte, rezultate în urma unor reguli de competiţie corecte, în interesul beneficiarilor. Nu va forţa însă o scădere artificială a preţului manualului, întrucât aceasta ar însemna, inevitabil, o reducere a calităţii. Conform Constituţiei României, statul da cetăţenilor romani dreptul la învăţătură”. Adică educaţie de calitate.
Ingerinţele statului prin soluţii de tip monopol elimina concurenta, iar lipsa concurenţei înseamnă calitate mai slabă, preţuri, în timp, mai mari (de monopol). Se atentează astfel la unul dintre drepturile fundamentale ale cetăţenilor romani, dreptul la învăţătură.
Constituţia României. Art. 32. (1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare.
A limita acest drept înseamnă CENZURĂ!
Cele patru principii sunt circumscrise unui drept fundamental: DREPTUL COPILULUI
la o educaţie de calitate.
În numele acestui drept, vă solicităm, domnule ministru Liviu Pop, să renunţaţi imediat la monopolizarea manualelor, la impunerea manualului unic sau la cosmetizarea acestei acţiuni sub forma aşa zisei licitaţii de autori, organizată de editura de casă a statului”, se mai specifică în apelul formulat. – sursa: aktual24.ro
