147265 – 23082017 –Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) solicită Consiliului Superior al Magistraturii și Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) să revoce declarația asumată în comun cu Parchetul General cu privire la aderarea la Strategia Naționale Anticorupție (SNA) 2016 – 2020.
UNJR solicită CSM și ÎCCJ „denunțarea de îndată” a declarației comune făcute cu Parchetului General, în luna iulie, și punerea în discuție separat a unei eventuale declarații care să fie conformă competențelor ce revin fiecăreia dintre cele trei autorități.
In ceea ce priveste Consiliul Superior al Magistraturii si Inalta Curte de Casatie si Justitie, aceste institutii trebuie sa clarifice in fata opiniei publice, neechivoc si definitiv, ca judecatorii sunt singurii care infaptuiesc justitia, iar competentele judecatorilor nu sunt comune cu cele ale procurorilor, mai specifică sursa citată.
Pe de altă parte, transmite UNJR, Parchetul General poate semna un angajament separat, împreună cu direcţiile pe care le are în subordine, DNA şi DIICOT, prin care să îşi asume implementarea propriilor obiective şi angajamente, inclusiv în ceea ce priveşte lupta anticorupţie.
„Semnarea unui «angajament comun» judecători-procurori a condus la amestecarea în ochii opiniei publice a celor două funcţii, cea de acuzare, pe de-o parte, şi cea de judecată, pe de altă parte, cu consecinţe directe asupra aparenţei de independenţă a justiţiei şi implicit a încrederii cetăţenilor în aceasta. Instanţele şi parchetele au roluri constituţionale clar definite şi diferite, ce nu pot fi amestecate. În timp ce justiţia «se înfăptuieşte în numele legii», «este unică, imparţială şi egală pentru toţi» şi este realizată prin ICCJ şi celelalte instanţe judecătoreşti, rolul constituţional al Ministerului Public este de a «reprezenta interesele generale ale societăţii» şi de a apăra «ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor»
Totodată, reprezentanţii judecătorilor mai spun că diferenţa constituţională dintre judecători şi procurori reiese şi din statutul constituţional al acestora. Astfel, în timp ce “judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”, procurorii “îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.
UNJR arată că afirmaţia Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit căreia agrearea de către CSM şi ICCJ a semnării unei astfel de declaraţii comune cu Parchetul General s-a făcut în faţa ministrului justiţiei din 2016 conduce la ideea că judecătorii s-ar afla sub autoritatea ministrului Justiţiei, ceea ce este, potrivit Uniunii, contrar statutului constituţional al acestora.
„UNJR se alătură, astfel, Asociaţiei Magistraţilor din România şi condamnă modul în care, fără consultarea judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă în mod «ferm», alături de Parchetul General, «angajamentul sistemului judiciar român de continuare şi intensificare a eforturilor de lupta împotriva corupţiei prin toate mijloacele legale» Semnarea de către CSM şi ICCJ a unui angajament de «luptă» în comun cu reprezentanţii Ministerului Public dă o lovitură grea independenţei justiţiei, prin afectarea aparenţei de imparţialitate a judecătorilor chemaţi să judece inclusiv dosare de corupţie”, potrivit sursei citate.
De asemenea, în urma acestei declaraţii comune, spune UNJR, orice persoană acuzată de corupţie de către procurori îşi poate pierde încrederea că îi sunt asigurate garanţiile unui proces echitabil, câtă vreme CSM – “garantul independenţei justiţiei” – şi ICCJ – care înfăptuieşte justiţia – sunt angajate într-o luptă de aceeaşi parte cu acuzarea.
UNJR le reaminteşte membrilor Consiliului Superior ai Magistraturii că, potrivit legii, răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului şi de aceea, cu atât mai mult, când vorbesc sau angajează instituţia în numele întregului sistem judiciar, trebuie să o facă după consultare cu cei care i-au ales şi în limitele mandatului pe care l-au primit şi pe care legea îl permite.
Sursa citată mai susţine că această declarație semnată de către CSM vine în contradicție cu poziția majorității instanțelor judecătorești care, în proporție de 80%, prin votul dat în Adunările Generale din octombrie 2016, și-au asumat „Memorandumul privind Justiția”, prin care au solicitat respectarea independenței sistemului judiciar. – PROMPT MEDIA
