Haiducia guvernanților începe să se concretizeze

147301 – 25082017 –  Digi24 anunță că Guvernul pregăteşte o ordonanţă de urgenţă, prin care contribuţia la Pilonul II de pensii va fi redusă de la 5,1 la sută la mai puţin de jumătate, însă deocamdată valoarea nu este stabilită şi vor mai fi discuţii pe această temă pentru că se fac simulări de calcul. Actul normativ urmează să fie adoptat în două săptămâni.

Majorările salariale promise obligă Guvernul să caute noi surse de bani. Aşa că guvernanţii au pus ochii pe fondurile private de pensii. Executivul şi-ar dori diminuarea de anul viitor a contribuţiei angajatului către pilonul II de pensii. Șapte milioane de români care contribuie lunar la acest fond de pensii vor fi afectaţi, susţin experţii. Banii vor merge în bugetul central şi nu vor mai fi dirijaţi de fondurile private spre investiţii.

Ultimul scenariu, prin care Ministerul de Finanţe ar dori reducerea contribuţiilor la Pilonul II de la 5,1% la 2,5% afectează puternic interesele contribuabililor, spun specialiştii.

Alexandra Smedoiu – director consultanţă fiscală PwC: ”Dacă ne uităm la cei aproape 10 ani de existenţă a pilonului de pensii private în România, vom vedea că randamentul mediu pe toată această perioadă a fost undeva spre 10%, ceea ce înseamnă că a acoperit şi a depăşit inflaţia”.

Până în prezent s-au adunat peste 37 de miliarde de lei în conturile fondurilor de pensii administrate privat. Prin reducerea contribuţiilor la Pilonul II statul ar încerca să cârpească gaura din fondul public de pensii. Adică peste 21 de miliarde de lei, aproape trei procente din Produsul Intern Brut.

Ionuţ Dumitru – preşedintele Consiliului Fiscal: ”Cifrele sunt nemiloase. Dacă ne uităm la situaţia de astăzi, Pilonul I este finanţat doar două treimi. O treime sunt bani împrumutaţi. Din bugetul de stat, în final bani împrumutaţi. Adică, de fapt, noi ne împrumutăm la generaţiile viitoare, la copiii şi nepoţii noştri, să plătim o pensie care oricum e mizerabilă”.

În plus, mai puţini bani în conturile administratorilor pensiilor private obligatorii înseamnă fonduri mai reduse pentru investiţii.

Ionuţ Dumitru – preşedintele Consiliului Fiscal: ”Văduvim şi economia de o economisire pe termen lung care poate finanţa, în mod sustenabil şi sănătos investiţiile”.

Potrivit Autorităţii de Supraveghere Financiară, Pilonul II de pensii este unul solid, cu beneficii pentru participanţi. 6,92 milioane de români erau înregistrați în sistemul pensiilor administrate privat la sfârșitul lunii iunie 2017.

Fond Pilonul II 2008 – 2017 – 37 mld. Lei, Deficit Pensii publice – 21 mld. Lei, Participanţi Pilonul II pensii – 6,92 mil.

Ministerul Finanţelor vrea să diminueze, de la 5,1% la 2,5%, contribuţia virată de stat la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II), au declarat pentru Profit.ro surse din piaţa de profil. Dacă va fi aplicată, măsura va afecta dramatic dinamica sumelor acumulate în cele aproape șapte milioane de conturi individuale ale participanţilor la acest sistem.

În primele discuţii cu reprezentanţii industriei de profil, Ministerul Finanţelor a propus şi varianta mai dramatică de reducere a contribuţiei, de la 5,1% la 1%, ceea ce ar fi însemnat o diminuare de 80%.

“Intenţia a fost anunţată de ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, într-o întâlnire cu reprezentaţii conducerii asociaţiei profesionale a administratorilor de pensii private (APAPR). La întâlnire, desfăşurată săptămâna trecută, au fost prezenţi şi preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Leonardo Badea, vicepreşedintele sectorului pensii private al ASF, Ion Giurescu, şi Ovidiu Răzvan Wlasopol, prim-vicepreşedintele instituţiei.

Reducerea ar trebui să devină operaţională de la 1 ianuarie 2018 şi va afecta cei aproape 7 milioane de participanţi la Pilonul II, prin reducerea dinamicii sumelor acumulate în conturile individuale de pensii. În varianta cea mai dură, dacă s-ar reduce cu 80%, pentru atingerea unei anumite sume la vârsta pensonării, un salariat care se angajează acum va trebui să muncească 200 de ani, comparativ cu 40 de ani în prezent”, au afirmat sursele.

Profit.ro adaugă că, având în vedere creşterile salariale prognozate pentru 2018, autorităţile au ajuns la concluzia că reducerea procentuală a contribuţiei nu va efect şi asupra contribuţiei efective, pentru angajaţii cărora le vor creşte salariile. O altă măsură pe care Ministerul Finanţelor vrea s-o pună în aplicare, tot de la 1 ianuarie, se referă la comisionul aplicat în fiecare lună contribuţiilor fiecărui participant la Pilonul II, plafonat prin lege la nivelul de 2,5%.

“Statul vrea să elimine acest comision de 2,5%. Practic, prin această măsură, veniturile administratorilor vor fi afectate în proporţie de aproape 50% şi va întârzia semnificativ recuperea integrală a sumelor investite de acţionarii administratorilor la momentul lansării Pilonului II, care era preconizată în anul 2020 sau 2021. Cu toate că administratorii sunt pe profit de câţiva ani, câştigul acumulat până în prezent nu acoperă sumele investite de la debutul sistemului, în urmă cu aproape 10 ani”, au spus sursele Profit.ro.

Există şi o a treia măsură propusă: persoanele care au contribuit la Pilonul 3, cel al pensiilor private facultative, vor putea să-şi mute sumele deja acumulate aici la Pilonul 2, cel al pensiilor obligatorii administrate privat. O astfel de decizie ar putea suplimenta sumele acumulate la pensiile obligatorii administrate privat, în condiţiile în care contribuţiile viitoare virate de stat se vor reduce, dacă participanţii renunţă la Pilonul 3.

Pe de altă parte, cei doi Piloni ai pensiilor private au regim diferit. Situaţia proprietăţii participanţilor asupra banilor adunaţi este mult mai clară în cazul contribuţiilor la Pilonul 3, al pensiilor facultative, în timp ce la Pilonul 2, unde sumele sunt virate de stat din contribuţia reţinută oamenilor pentru pensiile publice. Banii reţinuţi de la angajaţi sunt daţi de stat în administrare privată, iar contribuţiile sunt mult mai vulnerabile la decizii administrative discreţionare de tipul celor propuse în trecut şi aplicate în state precum Ungaria şi Polonia, unde sumele acumulate au fost ”confiscate” şi reîntoarse la sistemul public.