146943 – 01082017- Ministerul Justiției ar trebui să elimine acțiunile la purtător în sesiunea parlamentară extraordinară convocată săptămâna aceasta. La Bruxelles, discutăm despre interzicerea acestora în toate statele membre în care acestea mai există, chiar și restricționate.
România a rămas printre cele patru țări care încă nu au interzis sau restricționat în niciun fel acțiunile la purtător. Germania, de exemplu, le-a interzis anul trecut.
Europarlamentarul Monica Macovei consideră că Ministerul Justiției ar trebui să propună de urgență modificarea Legii 31/1990, în sensul eliminării acțiunilor la purtător, măsură necesară pentru combaterea corupției, evaziunii fiscale și spălării banilor. În condițiile în care președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a convocat o sesiune parlamentară extraordinară în această săptămână, modificarea legii poate fi făcută rapid, ministrul Justiției putând să pregătească amendamentul care să elimine acțiunile la purtător. Monica Macovei amintește că, la Bruxelles, discuțiile privind eliminarea acțiunilor la purtător în toate statele membre sunt avansate, iar ministerul Justiției cunoaște aceste demersuri.
“Suntem deja în faza de trialog, Parlamentul European – Consiliul – cu facilitarea Comisiei Europene, adică ultimul nivel de negociere înainte de votul final, cu Directiva nr.5 împotriva spălării banilor, iar discuțiile pe care le purtăm sunt legate de asigurarea accesului public la beneficiarii reali ai tuturor companiilor, eliminarea acțiunilor la purtător pentru că acestea împiedică accesul public la beneficiarii reali și eliminarea sau limitarea drastică a anonimității plăților online cu cartele preplătite. Toate sunt măsuri necesare pentru combaterea corupției, evaziunii fiscale și a rețelelor de spălare de bani. Ministerul Justiției este la curent cu aceste demersuri, prin informările pe care le primește în Consiliul JAI și de la Reprezentanța României pe lângă Uniunea Europeană. Firesc ar fi ca, dată fiind discuția din România privind anonimitatea acțiunilor la purtător, Ministerul Justiției să aibă inițiativa eliminării acțiunilor la purtător din legislația românească”, declară Monica Macovei, raportor de grup pentru Directiva nr. 5 împotriva spălării banilor.
Macovei reafirmă că acțiunile la purtător sunt hârtii anonime, niște cecuri în alb, care se plimbă de la o persoană la alta fără ca aceste tranzacții să fie înregistrate undeva, fără să se cunoască beneficiarul și proprietarul real al afacerii, companiilor, conturilor sau bunurilor.
Într-un articol publicat de RISE Project în 2016, se precizează că 364 de firme românești au emis acțiuni la purtător, multe dintre ele obținând contracte cu statul de sute de milioane de euro.
“Nu știm cine deține acțiuni la purtător, dacă sunt sau nu politicieni. Tot RISE Project a dezvăluit că unul dintre beneficiarii unor acțiuni la purtător este liderul PSD, Liviu Dragnea. Am văzut că și fiul lui Dragnea a decis să emită acțiuni la purtător pentru ferma de porci pe care o deține. Câți politicieni or mai fi ca familia Dragnea, să aibă acțiuni la purtător? Atunci când proprietarii unor afaceri sunt politicieni și se ascund în spatele unor acțiuni la purtător, iar firmele lor primesc contracte cu statul, adică din banii noștri, nu mai este vorba doar de o simplă afacere, ci de un tratament preferențial, avantaje pe piață și conflicte de interese la nivel politic. Ar fi absurd să îi cer lui Liviu Dragnea să fie moral, a arătat că nu poate fi, dar îi pot cere ministrului Justiției să asigure un mediu de afaceri transparent, cu reguli și tratament egal pentru toate companiile, de stat sau private”, adaugă Monica Macovei.
Fostul ministru al Justiției amintește că, la nivel mondial, peste trei trilioane de euro pe an se pierd din cauza evaziunii fiscale și a spălării de bani. “Trebuie închisă această ușă. Măcar de data aceasta, România să ajungă din urmă statele membre care au interzis acțiunile la purtător. Nu poți rămâne opac, total netransparent, cât timp în joc sunt și mulți bani publici. Cei care dețin acțiuni la purtător în România nu mai au nevoie de paradisuri fiscale pentru a-și ascunde banii sau deținerea controlului unei companii. Ascund prin acțiunile la purtător”, consideră Monica Macovei.
În plus, Monica Macovei menționează și alte restanțe. Prima ține de faptul că Directiva nr. 4 împotriva spălării banilor nu a fost încă transpusă în România, deși termenul a trecut de mult. “Va veni și Directiva nr. 5 împotriva spălării banilor, iar Guvernul riscă să fie la fel de nepregătit. Apoi, Guvernul are și restanța transpunerii Directivei confiscării extinse și de la terți, deși termenul de transpunere a expirat în octombrie 2016. Transpunerea Directivei confiscării extinse trebuie făcută în mod complet, corect și fără modificări sau omisiuni, inclusiv atunci când prin transpunerea acesteia se introduc concepte sau termeni juridici noi. Am intrat în Uniunea Europeană ca să modernizăm legislația, și nu să rămânem la conceptele vechi din domeniul dreptului penal care nu mai asigură astăzi prevenirea și lupta împotriva criminalității și nici confiscarea averilor nejustificate de venituri legale. Dimpotrivă, criminalitatea, mai ales cea financiară, este tot mai sofisticată și România trebuie să poată răspunde pe măsură”, avertizează Monica Macovei. – PROMPT MEDIA
