146675 – 17072017 – Simpla enunțare a faptelor istorice ascunse până acum și petrecute la 1917 în Chișinău și Tiraspol poate întoarce cu fața către adevăr o națiune ținută în întuneric! Sute de cadre didactice din R. Moldova (inclusiv raioanele nistrene), România, Ucraina și Serbia speră că vor avea sprijinul autorităților de la București și Chișinău în organizarea unui congres aniversar de amploare în perioada 1 – 13 august 2017.
Viorel Dolha, preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, ne arată câteva dintre evenimentele istorice aniversate, din păcate extrem de puțin cunoscute pe malurile Prutului cât și ale Nistrului: 100 de ani de la înfiinţarea ”Asociaţiei Învăţătorilor din Basarabia şi de Dincolo de Nistru” (14 apr. 1917), asociație care va începe în vara lui 1917 să țină primele cursuri de limbă română pentru învățătorii basarabeni și transnistreni; 100 de ani de la Primul Congres al Învățătorilor din Basarabia (25 – 28 mai 1917), congres la care Alexei Mateevici spunea: ”N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut. Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului”; 100 de ani de când ”Deșteaptă-te, române!” a fost declarat de Sfatul Țării imn oficial al Republicii Democratice Moldovenești (21 nov. 1917); 100 de ani de când la Tiraspol se cânta ”Deșteaptă-te, române!” și se defila cu tricolorul la Primul Congres al Moldovenilor din Stânga Nistrului (Tiraspol, 17-18 dec. 1917); 100 de ani de când studentul basarabean Teofil Ioncu în septembrie 1917, la Kiev, la Congresul naţionalităţilor din Rusia, spunea ”Salut congresul naţiunilor în numele Românilor din Basarabia! Naţiunea moldovenească nu există. Există o naţiune română. Numele Moldova, Moldoveni, este numai teritorial, dar nu naţional”; 100 de ani de când la 20 octombrie 1917, la Chişinău, delegatului transnistrean Toma Jalbă, care cerea unirea Transnistriei cu Moldova, Ion Buzdugan îi răspundea: ”Nistrul îl vom săpa împreună şi vom îndrepta apa lui pe dincolo de hotarul sufletului românesc, pentru ca nimic să nu ne mai despartă”. 300 de ani de când Dimitrie Cantemir, ”Voievodul și de moșie Domn al Moldovii”, publică în 1717, la Sankt Petersburg, în ”limba româniască”, ”Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor întăi pre limba lătiniască izvodit, iară acmu pre limba româniască scos.”
Asociația Generală a Învățătorilor din România crede că este momentul optim de fi contracarate tezele românofobe care susțin că unirea Basarabiei cu România s-a făcut cu forța de către armata română. Dascălii au planificat la început de august manifestări de amploare care să aducă în prim plan argumente de necontestat ale românismului basarabenilor, românism manifestat cu mult înainte de intrarea trupelor române la est de Prut.
Dintre multe, multe alte informații privind însingurata Transnistrie, mai amintim împlinirea a 225 de ani de la apariția pe malul stâng al Nistrului a primei cărți de poezie din întreaga literatură română,”„Poezii noo” (1792-1796), poeziile prințului Ioan Cantacuzino, primul autor român cu volum tipărit, volum în a cărei ”Predislovie” se scrie că stihurile sunt „alcătuite pă limba rumânească”, 85 de ani de la hotărârea din 2 februarie 1932 a conducerii Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (Transnistria) de trecere la alfabetul latin și 80 de ani de când, în 7 august 1937, în aceeași Transnistrie, începe prigoana împotriva grafiei latine care educă tineretul moldovenesc ”în spiritul naționalismului român”.
”Sperăm să fim ajutați în a ne îndeplini misiunea de a răspândi adevărul, misiune enunțată magistral de Alexei Mateevici în 1917, la Chișinău, la congresul învățătorilor: Ei bine, dacă ați luat asupra D-voastră sarcina de a lumina poporul, apoi trebuie să dați poporului idei adevărate, căci altfel întreg învățământul e fără rost. Lucrul drept poate înflori numai dacă se întemeiază pe idei drepte. Trebuie să ştim de unde ne tragem, căci altfel suntem nişte nenorociţi rătăciţi. Trebuie să ştim că suntem români”. Organizatorii pot fi contactați la tel 0723259290 sau 0744195155 sau asociatiainvatatorilor@gmail.com, se arată într-un comunicat remis PROMPT MEDIA. – PROMPT MEDIA
București: Gabriela Firea: ”București – portalul prin care Noul Drum al Mătăsii poate intra în spațiul UE”
Tinerii comuniști chinezi vor colabora cu tinerii români în mai multe proiecte – 146676 – 17072017 – Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a participat, la 14 iulie, la Palatul Parlamentului, la Forumul „Dialogul Partidelor Politice din formatul Cooperării 16+1, dintre China și statele din Europa Centrală și de Est”.
In discursul sau, Gabriela Firea a declarat ca, in calitatea sa, privește ”cu foarte mult interes inițiativa Belt and Road, lansată în 2013 chiar de către Excelența sa, președintele Xi Jinping și care își propune să susțină investițiile majore de infrastructură pe legendarul Drum al Mătăsii – un adevărat simbol al cooperării economice dintre China și Europa. Dacă ne uităm pe hartă, veți constata ca Bucureștiul este prima capitală situată pe traseul Platformei de Conectivitate dintre China și Uniunea Europeană, fapt care constituie răspunsul european la inițiativa chineză ‘Belt and Road’. Așadar, Bucureștiul poate și trebuie să joace un rol important în dezvoltarea, în România, a unui adevărat hub comercial și de transport pe acest Nou Drum al Mătăsii dintre China și Europa. România are avantajul Portului Constanța de la Marea Neagră, dar și căile de transport feroviar și fluvial pentru transportul de bunuri către Europa Centrală si de Vest și către celelalte state din spațiul Uniunii Europene. Iar primul cel mai dezvoltat centrul urban pe acest traseu către vestul Europei este, fără îndoială, municipiul București. În acest context, vreau să îi informez pe toți distinșii participanți la aceste dezbateri că Bucureștiul are proiecte de interconectare cu toate aceste căi de transport de pe teritoriul României”.
Finalizarea Canalului Dunare-Bucuresti
Firea a reamintit ca actuala administratie doreste finalizarea Canalului Dunăre-București, care a fost conceput pentru a face posibil transportul naval între capitala României, Marea Neagră si Europa Centrala prin intermediul Dunării, astfel Bucurestiul devenind una din capitalele riverane Dunarii.
Lucrările de executare au început în 1986. După Revoluția Română din 1989 acestea s-au sistat, deși partea de canal deja realizată se estimează a fi de 70% din întregul volum de lucrări. Canalul este proiectat să aibă o lungime de 73 km și o lățime de 80 m, adâncimea minimă a apei de 4,5 m, diferența de nivel de 53 m (10 m deasupra nivelului mării la Oltenița și 63 m la București). Planul include patru ecluze și trei porturi, două la București (lângă comuna 1 Decembrie – pe Argeș și la Glina -pe râul Dâmbovița) și altul la Giurgiu. Canalul Dunăre – București ar putea fi și un producător de energie, prin cele patru microhidrocentrale din nodurile hidrotehnice, amenajate pe lângă ecluze, putându-se ajunge la o producție de energie electrică de peste 50 MW. Apa din canal va putea fi și o sursă de irigații pentru circa 150.000 de hectare teren arabil. Un alt beneficiu ar consta în faptul că 11 localități și circa 30.000 hectare terenuri agricole vor fi scoase de sub efectul inundațiilor. Portul, dar si canalul Dunare-Bucuresti ar putea costa 1,5 miliarde de euro.
București – o poartă mereu deschisă pentru cooperarea dintre China și Europa
Gabriela Firea: ”În același timp, privind dinspre Orient, Bucureștiul este prima capitală situată pe Coridorul IV Paneuropean, care reprezintă totodată principala cale de transport către statele din Europa Centrală și de Est. Așadar, eu cred că București poate și trebuie să devină o poartă mereu deschisă pentru cooperarea dintre China și Europa. Dacă vreți, am convingerea că municipiul Bucureși poate deveni într-adevăr portalul prin care Noul Drum al Mătăsii poate intra în spațiul Uniunii Europene. Vă asigur de întregul sprijin și de toată colaborarea în construcția Platformei de Conectivitate dintre China și Uniunea Europeană, dar în celelalte aspecte care țin de colaborarea dintre China și România. Cunosc relativ bine experiența și capacitatea extraordinară a marilor companii chineze specializate în dezvoltarea proiectelor de infrastructură – un domeniu foarte important pentru Primăria Municipiului București. Cunosc de asemenea interesul unor mari companii chineze de a dezvolta mari proiecte imobiliare în parteneriat cu reprezentanții administrației publice locale și vă informez pe această cale că Municipiul București are proiecte de construcții de locuințe ieftine și de calitate pentru tinerii bucureșteni. M-am implicat pentru finalizarea Centurii Bucurestiului (100 km), proiect care va sustine dezvoltarea transportului in toata regiunea, iar in paralel Primaria Capitalei”.
”Salut aprobarea cererii de aderare a României la Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură”
Totodata, Firea i-a invitat pe partenerii chinezi să vină alături de Primăria Capitalei, ”pentru a lucra împreună și pentru a da astfel consistență Cooperării 16+1. În opinia mea, este extrem de important că acum când discutăm avem o viziune clară privind direcția către care ne dorim să dezvoltăm această cooperare, care a fost descrisă foarte bine în cadrul inițiativei Belt and Road, lansată de partea chineză. Și trebuie să subliniem că s-a trecut deja de la viziune la construcție, de la planuri, la acțiune și de la vorbe la fapte foarte concrete. A fost deja creat instrumentul de finanțare, respectiv Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură, care are ca membri fondatori mai multe state membre ale Uniunii Europene și profit de ocazie să salut aprobarea cererii de aderare a României de către această instituție bancară. Am convingerea că am început deja un drum împreună, că avem o direcție clară, iar de acum încolo nu trebuie decât să ne concentrăm la realizarea proiectelor care dau consistență Noului Drum al Mătăsii. Europa are nevoie de China, iar China are nevoie de Europa. Suntem destinați să parcurgem împreună acest drum al construcției, iar în opinia mea trebui deja să construim acum viitorul cooperării dintre China și Europa Centrală și de Est. Așa cum spune un proverb chinezesc, să construim fântâna înainte de a ni se face sete. Iar după cum văd starea de spirit a acestor dezbateri de la București cred că pot afirma că am început deja să construim această fântână a Cooperării în formatul 16+1”.
Statele europene participante la formatul „16+1” sunt Albania, Bosnia şi Herțegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Serbia şi Ungaria. 11 dintre statele participante sunt şi state membre ale UE.
Formatul „16+1” este o iniţiativă chineză lansată în 2011, cu prilejul unei vizite întreprinse la Budapesta de fostul premier chinez Wen Jiabao, când a avut loc şi prima reuniune a acestui format, cu participarea miniştrilor responsabili cu economia şi dezvoltarea (24-25 iunie 2011).
Cu o zi in urma, Gabriela Firea, impreuna cu ministrul Consultarii Publice si Dialogului Social, Gabriel Petrea, au primit, la sediul PMB, vizita oficiala a unei delegatii chineze, conduse de Xu Xiao, secretarul general al Comitetului Central al Tineretului Comunist Chinez. In cadrul intalnirii, oficialii au convenit demararea unor proiecte care vizeaza programe de colaborare intre tinerii romani si chinezi, in domenii precum sanatate, cercetare, cultura, turism etc.
De asemenea, s-a mai discutat despre necesitatea unui schimb de experienta a specialistilor in infrastructura, iar Firea i-a invitat pe oficialii chinezi sa participe la organizarea unui targ international de IT in Capitala Romaniei care va avea loc toamna aceasta, tinand cont ca tinerii romani si chinezi constituie elite in acest domeniu. – PROMPT MEDIA
