146075 – 14062017 – Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, a analizat problema alimentației și a obezității infantile și a prezentat câteva demersuri educaționale, medicale și de cercetare posibile pentru rezolvarea acestei grave probleme mondiale prezentă și la nivelul României.
”Realizând pericolul pe care acest fenomen îl reprezintă pentru viitorul continentului nostru, Uniunea Europeană a lansat, în anul 2014, Planul de acțiune împotriva obezității infantile 2014-2020, arătând că 7% din bugetele pentru sănătate din țările UE sunt cheltuite pentru tratarea bolilor asociate obezității, că anual decedează 2,8 milioane de oameni din cauze care au legătură directă cu obezitatea și supraponderabilitatea, dublate de consecințe medicale diverse, și că unul din trei copii din țările Uniunii sunt obezi sau supraponderali”.
Deputatul PSD atrage atenția ca datele prezentate de institutele prestigioase din domeniu, precum Institutul Național de Endocrinologie ”C.I. Parhon”, sunt alarmante. Având rareori legătură directă cu moștenirea genetică a copilului, obezitatea infantilă reprezintă, mai degrabă, consecința unui cumul de factori favorizanți de natură socială, printre care deficitul de educație și informare în domeniul nutriției, al alimentației sănătoase, lipsa preocupării pentru mișcarea fizică si sport, activități sportive sau supravegherea parțială a comportamentului copiilor din partea părinților, a familiei în general, sau din partea școlii.
De asemenea, implicarea și atitudinea familiei sunt esențiale, pentru că niciun alt actor de pe scena educației nu are un rol mai important în formarea caracterului, a deprinderilor unui copil în procesul de trecere a acestuia către adolescență și către viața adultă.
Camelia Gavrilă semnalează că, împărțind responsabilitatea educării copilului și a adolescentului cu familia parentală, școala are, în aceeași măsură, un rol deosebit de important în formarea acestuia. În speța de față, implicarea este încă sumară, pentru ca accentul se deplasează inevitabil pe transmiterea de informații, pe latura cognitivă a școlii, decât pe latura formativă, pe valențele educaționale, așa cum sunt și demersurile, programele educaționale orientate spre promovarea unei alimentații sănătoase și spre necesitatea mișcării fizice.
În același sens, remarcăm și insuficienţa activităților care încurajează mișcarea în aer liber. Orele de educație fizică și sport, pe lângă faptul că sunt insuficiente, sunt înlocuite, nu de puține ori, cu ore de pregătire suplimentară la diferite alte discipline.
Pentru a putea preveni și corecta această gravă problemă legată de alimentație și obezitatea infantilă, deputatul PSD Camelia Gavrilă prezintă anumite condiții și măsuri necesare pe care le va urmări atât în plan legislativ, cât și în relația cu ministerele de resort și prin programele promovate de acestea, în contextul politicilor educaționale și de sănătate: aplicarea unui proiect de conștientizare, dezvoltare și implementare, , împreună cu Ministerul Educației Naționale, cu instituţiile mass-media, cu autoritățile locale și cu reprezentanții societății civile, care să cuprindă programe eficiente de educare a populației, în sensul adoptării unui stil de viață sănătos, bazat pe o alimentație potrivită, echilibrată și pe promovarea exercițiului fizic, în diferitele forme ale acestuia; dezvoltarea bazelor sportive școlare și renunțarea la deprinderea de a le ține sub protecția lacătelor;creșterea treptată a numărului de ore destinate practicării sportului și educației fizice, inclusiv cursuri opționale, jocuri și cercuri sportive; completarea programului actual denumit “Cornul și laptele”, în favoarea proiectelor care susțin consumul de fructe și legume bogate în vitamine, spre exemplu, sau al celui care asigură consumul zilnic de miere de albine în școli și al cărui termen de implementare este prorogat, periodic, încă din anul 2014. De asemenea, se impune finalizarea, la sfârșitul acestui an școlar, pilotării programului de asigurarea a unei gustări/a unui prânz cald cu toate măsurile și reglările legislative și logistice necesare, la nivelul Guvernului și al Parlamentului; monitorizări periodice ale stării de sănătate și ale evoluțiilor ponderale ale copiilor, realizate prin implicarea medicilor, a nutriționiștilor, a cercetătorilor din diferite domenii conexe temei în discuție; încurajarea temelor de cercetare în domeniul alimentației sănătoase, al bolilor de nutriție, al efectelor nocive în cazul alimentației incorecte, cu focalizare pe anumite nivele/grupe de vârstă (copilărie, pubertate, adolescență).
În concluzie, este un adevăr incontestabil existenta unui raport invers proporțional între numărul copiilor prezenți pe terenurile de sport și de joacă, în general, cu cel al pacienţilor nevârstnici care au nevoie de servicii medicale, cu implicații în ceea ce privește starea de fericire și echilibrul psihologic al tinerilor care adoptă un stil de viața sănătos, dinamic, activ. – PROMPT MEDIA
