146046 – 13062017 – Statele membre ale Uniunii Europene primesc importante fonduri europene pentru asistența tehnică în implementarea programelor operaționale. România a beneficiat în perioada 2007 – 2013 de suma de 170,24 milioane euro, fonduri nerambursabile, pentru Programul operațional ”Asistență tehnică”. Stadiul absorbției acestor fonduri în 2016 a fost de 86%. Pentru perioada 2014 – 2020, România are alocată o finanțare nerambursabilă în valoare de 212,77 milioane Euro pentru programul de asistență tehnică.
Asistența tehnică acordată statelor membre este foarte importantă pentru a avea proiecte de calitate mai bună și pentru a crește capacitatea administrativă de a pregăti și implementa aceste proiecte. Așa cum s-a văzut în perioada anterioară, în anumite state membre, cum este și cazul României, autorităților locale și naționale le lipsește capacitatea necesară pentru a gestiona eficient fondurile europene, fenomen la care contribuie și dificultatea de a păstra personalul calificat. De altfel, mare parte din fonduri sunt cheltuite pentru a acoperi costurile de personal. În plus, în general asistența tehnică nu ajunge efectiv până la beneficiar, care este, în final, responsabil de implementarea proiectelor la nivel național, ci se concentrează la nivel central.
Trebuie să avem în vedere că obiectivul nu este numai de a cheltui fondurile disponibile, ci de a le utiliza în beneficiul celor implicați în gestionarea lor, pentru a oferi valoare adăugată proiectelor.
În acest sens, în data de 24 martie 2017, eurodeputatul Laurențiu Rebega a propus o serie de amendamente la Raportul privind Perspectivele viitoare ale asistenței tehnice în cadrul politicii de coeziune, în Comisia pentru Dezvoltare Regională din care fac parte în Parlamentul European. Printre aceste amendamente s-au numărat: concentrarea asistenței tehnice mai mult la nivel de proiect și de beneficiar, posibilitatea folosirii fondurilor din asistența tehnică înainte de începerea programelor operaționale și crearea unei asistențe tehnice pe măsura nevoilor locale specifice, în loc de „modele generale” aplicabile tuturor.
Amendamentele propuse au fost respinse, dar, ulterior, aceleași idei, propuse ca amendamente de un grup parlamentar ”mainstream”, au fost adoptate și incluse în forma finală a textului adoptat în Parlamentul European. Desigur, este bine că ideile respective au fost preluate. Din perspectiva rezultatului, este mai puțin important dacă ele au fost propuse de X sau de Y. Rămâne, totuși, un gust amar atunci când vezi că se lucrează cu o dublă măsură. Și, din păcate, am constatat că dubla măsură se aplică sistematic României și românilor, declară Rebega. ”Am întrebat Comisia Europeană cum intenționează să utilizeze experiența de până acum pentru a maximiza eficiența asistenței tehnice. În răspunsul din 2 iunie 2017, Comisia Europeană este de acord că utilizarea asistenței tehnice poate fi consolidată și afirmă că își concentrează eforturile exact în sensul amendamentelor propuse de mine. Comisia precizează că, în prezent, caută o cale de a concentra oferirea de asistență tehnică în perioada de dinainte de începerea efectivă a programelor și sprijină o abordare cu scop determinat a asistenței tehnice la nivelul beneficiarilor finali. Cu alte cuvinte, mi s-a dat dreptate, chiar pe formularea mea. Nu este prima și, cu siguranță, nici ultima dată când un parlamentar este faultat, iar arbitrul lasă jocul să continue, pentru simplul motiv că parlamentarul respectiv nu joacă la echipa care trebuie. Este, însă, esențial ca opinia publică să fie informată și să exercite o presiune asupra acelor instituții care dau dovadă de incompetență, neglijență sau, mai grav, urmăresc agende ascunse. Cetățenii trebuie să reacționeze exact ca publicul din tribune: să aplaude execuțiile corecte și să fluiere greșelile”, precizează Rebega într-un comunicat de presă. – PROMPT MEDIA
