145484 – 26042017 – Miercuri, 26 aprilie, în incinta Aulei Academiei Române, a avut loc conferinţa publică de lansare a Laboratorului pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS). De asemenea, evenimentul “Războiul informațional, sub lupă” a fost organizat de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI).
În cadrul întrunirii, au luat cuvântul pe rând vorbitorii – acad. Victor Voicu (secretar general al Academiei Române), acad. Ion Aurel Pop, acad. Daniel Dăianu, prof. univ. Cătălin Zamfir (membru corespondent al Academiei Române), ambasadorul Cristian Diaconescu (membru al Consiliului de experți LARICS) şi prof. univ. Dan Dungaciu (director ISPRI), au subliniat, cu exemple din aria de expertiză a fiecăruia, importanța conștientizării la nivelul societății românești, dar mai ales la nivelul decidenților a războiului informațional, metodelor prin care acesta este purtat în societatea contemporană, dar și a mijloacelor prin care acest fenomen, din ce în ce mai acut, poate fi contracarat.
Acad Victor Voicu a deschis conferinţa printr-un mesaj de mulţumire adresat celor ce au ales să fie prezenţi la eveniment, pe o temă de o însemnătate uriaşă ce nu vizează doar Europa, ci întreaga planetă. În acest context, academicianul a vorbit despre înfiinţarea noului Laboratorului pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică, laborator al Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI), în aceste vremuri complicate, apariţia acestui acestui institut fiind un semnal pentru redresare.
“Lumea, Europa şi tara noastră, nu străbat o perioadă în care optimismul şi siguranţa pe termen mediu şi lung, par a fi certitudini. De asemenea, agresivitatea manifestată de către unii dintre vecinii noştri, pun un pericol potenţial atăt România şi proiectul generous al Uniunii Europene. Am fi prea naivi, şi nu suntem, să credem că acei vecini nu doresc, cu ardoare, dezintegrarea UE pentru a îşi atinge scopurile politice şi de expansiune. Chiar dacă Rusia lui Putin recurge, conform unei tradiţii istorice la ameninţări armate, fără decenţă, nu reprezintă cel mai mare pericol în momentul de faţă. O propagandă disimulată, bine organizată, cu dispersie şi acoperire europeană şi mondială, ce manipulează mase mari de cetăţeni cu informaţii false, defăimări, propagandă pentru măreţia lui Putin, precum şi susţinerea unor candidaturi la conducerea statelor europene, reprezintă adevărata problemă”, a subliniat academicianul.
“Manipularea opiniei publice în mediul online, prin articole, prin mesaje diverse, vizează orice domeniu de interes naţional din România, furnizarea unor fraze şablon, repetate, au rolul de a modela informaţia ce ajunge la public. Evident că această propagandă este deosebit de periculoasă pentru generaţiile tinere, ce nu au avut contact cu perioada comunistă”, a conchis acesta.
Daniel Dăianu şi-a exprimat îngrijorarea faţă de situaţia cu care se confruntă lumea de astăzi în contextul politic şi social, prin faptul că există o stare de confuzie generală, dar şi o criză cognitivă (modele eşuate) ce afectează credibilitatea expertizei.
O altă problemă semnalată privește dispariţia coeziunii şi atmosfera de anxietate şi frică generată de teama de viitor, dar şi de insecuritatea în ceea ce priveşte terorismul. Potrivit acestuia, noile tehnologii pot duce la blocarea unor infrastructuri critice, la un furt masiv de informaţie vitală, ce generează un potenţial enorm pentru fake news.
„În momentul în care relativizăm totul, ajungem pe un tărâm periculos, deoarece nu mai avem repere. În primul rând trebuie ca oamenii să fie informaţi, în acest context educaţia este importantă. Totodată, întărirea instituţiilor şi promovarea unor politici publice de incluziune, şanse egale şi devoltarea economică sunt la fel de însemnate. Combaterea extremismului şi atenţia îndreptată asupra tinerilor, precum şi combaterea dezinformării prin argumente solide, credibile, reprezintă metode eficiente prin care ne putem adresa fragmentării din societate.”
În același context, prof. Ion Aurel Pop a subliniat importanţa comunicării în ceea ce priveşte războiul informaţional ce se petrece în lumea modernă: “Informaţia şi comunicarea au o importanţă enormă pentru cercetarea istorică. Se spunea până nu de mult că cine stăpâneşte informaţia stăpâneşte lumea. Astăzi se mai adaugă ceva – cine stăpâneşte comunicarea poate stăpâni lumea sau poate stăpâni comunităţi tot mai largi. O mare parte din deformările care activează în lumea de astăzi, au avut bazele teoretice în istorie. Pentru a putea compara şi pentru a răspunde acestor provocări, este nevoie să ne cultivăm cel mai performant computer, creierul uman”.
Sociologul Cătălin Zamfir a subliniat ideea conform căreia intrăm într-o nouă fază istorică, o lume a competiţiei, cu interese diferite, cu mijloace legale sau mai puţin legale, iar noi trebuie să devenim conştienţi pentru că lumea devine tot mai dificilă.
Ambasadorul Cristian Diaconescu a vorbit despre lipsa de reacţie a UE, faptul că Europa trebuie să intre în altă logică decât cea ipocrită, chiar dacă la prima vedere sunt foarte multe aspecte de schimbat: “Europa îşi subminează poziţia credibilităţii sale, un astfel de război informaţional nu ştim când se termină, deoarece nu are un început şi nu are un sfârşit. De asemenea, acest conflict are un impact mult mai semnificativ pe termen lung, decât un război deschis cu gloanţe.”
Dan Dungaciu a trasat o direcţie cu privire la rolul noului laborator, potrivit căreia, LARIS ar trebui să ajungă la publicul larg: “Strategia noastră este să ajungem la oameni, să comunicăm cu comunicatorii( jurnalişti, persoane publice), publicarea unor cărţi ştiinţifice sofisticate ajută , dar pe termen mediu cu sprijinul academiei şi al comunicatorilor din spaţiu public, obiectivul central trebuie să fie reprezentat de a transmite mesajul opiniei publice”. -PROMPT MEDIA
