145191 – 10042017 –”Angajaţii statului implicaţi în proiecte europene după orele lor de program vor fi plătiţi la tariful prevăzut în ghidurile de finanţare. Ordonanţa 80/2016 a trecut de Parlament fără articolul care le plafona salariile la nivelul celor din funcţia de bază. Acest lucru mi-a fost cerut de un număr foarte mare de cetăţeni, mai ales de către profesori. Îi anunţ că demersurile mele au avut succes, până la urmă, la votul din plen. Nu vor mai fi supuşi discriminării”, a declarat deputatul PSD Roxana Mînzatu.
”Ordonanţa 80/2016 pentru stabilirea unor rmăsuri în domeniul administrației publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și pentru modificarea și completarea unor acte normative, a fost adoptată, fără ca toţi cei vizaţi să fie consultaţi. Printre cei cărora nu li s-a cerut vreo părere se aflau şi angajaţii contractuali ai statului, cei care nu sunt funcţionari publici, şi care prestau o muncă suplimentară în implementarea unor proiecte cu finanţare nerambursabilă. Fondurile europene sunt solicitate mai ales pentru programe care propun rezolvări punctuale ale nevoilor comunităţilor locale. În Educaţie, aceste proiecte vizează cele mai defavorizate comunităţi şcolare pentru reducerea abandonului şcolar şi a fenomenului părăsirii timpurii a şcolii. În aceste cazuri este necesară angajarea ca experţi, doar a profesorilor. Potrivit legislaţiei valabile până în 2014 pentru aceeaşi muncă, într-un proiect european, angajatul unei firme sau al unui ONG, era remunerat cu de trei-patru ori mai mult decât cel de la stat. Mai precis, la o muncă egală, profesorii debutanţi cu studii superioare primeau între 16 – 30 lei, iar personalul extern, între 60 – 90 lei. Situaţia a fost reparată prin OUG 58/2014, a Guvernului Ponta, care stabilea ca salarizarea să fie aceeaşi pentru toată lumea, cea prevăzută în Ghidul de finanţare al fiecărui program. Prin articolul VI al OUG 80/2016 se revenea asupra acestei prevederi. Absenţa unei motivaţii financiare care să completeze, până la urmă, veniturile scăzute ale cadrelor didactice din mediul rural, care doresc să facă mai mult şi mai bine în sprijinul copiilor şi tinerilor aflaţi în multiple situaţii de risc, avea drept consecinţe o slabă accesare a fondurilor structurale. Se ratau oportunităţi de intervenţie la nivelul populaţiei sărace a României. Afectat ar fi fost şi bugetul naţional, din care nu se plăteau aceste salarii, dar la care vor ajunge impozitele şi contribuţiile aferente acestora”. – PROMPT MEDIA
foto:ziuanews.ro
