149603 – 14032017 – Conform ultimelor date publicate de Eurostat, România se clasează pe ultimul loc în Europa la sport și mișcare, iar ultimul studiu TomTom plasează Bucureștiul pe locul 5 în clasamentul mondial al orașelor cu cel mai aglomerat trafic. Acesta este contextul în care Guvernul a decis, în ședinta din 2 martie, să nu susțină propunerea legislativă privind tichetele de bicicletă, inițiată de către deputatul PMP Valeriu Steriu. Potrivit proiectului, angajatorii pot (dacă doresc) să acorde subvenții sub forma tichetelor de bicicletă angajaților care doresc (și pot) să folosească bicicleta pentru deplasările între domiciuliu și locul de muncă și/sau pentru deplasările în scop profesional. Aceste subvenții, acordate în valoare de maxim 1.500 de lei o dată la 3 ani, pot fi utilizate de angajați atât pentru achiziționarea de biciclete, cât și pentru accesorii, piese de schimb, unelte, produse de întreținere sau echipamentul pe care îl poartă ciclistul. Motivul invocat de Guvern pentru nesusținerea proiectului este impactul bugetar pe care l-ar avea acordarea acestor subvenții sub formă de tichete valorice întregului personal contractual din sectorul bugetar, estimat de Guvern la 1,2 miliarde lei.
“Tichetele nu vor fi acordate prin diminuarea salariilor cu sumele corespunzătoare tichetelor (sau invers, neacordarea lor nu implică mărirea corespunzătoare a salariului), ca să calculezi contribuții sociale și impozit pe venit pe care statul nu le-ar încasa pe aceste sume. Așadar, singura cheltuială a statului, presupunând prin absurd că întreg sectorul bugetar s-ar urca pe bicicletă, ar fi de maximum 500 de lei pe an pentru fiecare bugetar. La 1,2 milioane bugetari, abia ajungem la jumătatea impactului calculat de guvern. Mai mult, o parte din banii aceștia se întorc la stat sub formă de TVA, ceea ce reduce încă și mai mult impactul. Și încă: este realist să ne așteptăm ca în primii 3 ani maximum 1 din 10 angajați români (bugetari sau din mediul privat) să beneficieze de tichete de bicicletă, căci acestea sunt acordate doar angajaților care chiar pot și vor să vină cu bicicleta la muncă sau să o folosească în deplasarile în scop profesional. Impactul calculat de Guvern este supradimensionat”, a declarat deputatul PMP Valeriu Steriu.
Pentru angajatorii din mediul privat stimulentul fiscal este scutirea de la plata impozitului pe profit (16%) pe sumele corespunzătoare, în timp ce TVA-ul întors statului este de 19%. „Chiar și în logica strict contabilă a Guvernului, statul câștigă”, a mai adăugat Steriu.
„Trebuie în primul rând să ne gândim la costurile și câștigurile pentru societate. Conform unui studiu al Universității Lund din Danemarca, 1 km cu mașina costă societatea 0,15 euro, 1 km cu bicicleta aduce societății câștiguri de 0,16 euro. Gândiți-vă numai ce ar însemna pentru traficul și economia orașelor noastre sufocate dacă 1 din 10 mașini ar fi înlocuită de o bicicletă. Peste tot în lume și în Europa folosirea bicicletei este asociată cu îmbunătățirea stării de sănătate a populației, reducerea mortalității, reducerea cheltuielilor publice de sănătate, creșterea productivității, reducerea congestionării traficului, reducerea costurilor de întreținere a infrastructurii rutiere, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reducerea poluării aerului si a poluării fonice, locuri de muncă. Aceste externalități pozitive depășesc cu mult impactul bugetar invocat și aduc dezvoltare adevărată”, a concluzionat Valeriu Steriu.
Proiectul a fost adoptat de Senat și este în prezent dezbătut de Camera Deputaților, Cameră decizională. Potrivit aceluiași proiect, angajatorii pot acorda și indemnizaţii pentru mersul pe bicicletă angajaţilor care utilizează acest mijloc de transport pentru a se deplasa la locul de muncă sau pentru deplasările în interes de serviciu. Această indemnizaţie este acordată tot sub forma tichetelor de bicicletă, într-o limită anuală de 300 lei, pentru o valoare de 0,33 lei/kilometru. Angajatorii au libertatea de a defini, după consultarea angajaţilor vizaţi, lista documentelor justificative necesare acordării indemnizaţiei şi frecvenţa prezentării acestora. – PROMPT MEDIA
