149682 – 16032017 – Ministrul Energiei, Toma Petcu, a vorbit într-un interviu acordat AGERPRES, despre situaţia şi progresele înregistrate de România în domeniul energetic, precum şi despre probleme cu care se confruntă aceasta pe acest palier.Acesta a vorbit despre stadiul proiectului privind realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, în parteneriat cu compania chineză CGN, precum și despre alte posibile investiții chineze în România.Totodată, Petcu s-a referit, în interviu, și la relațiile României cu Rusia din sectorul gazelor naturale.
“România este una dintre țările europene cu cea mai redusă dependență de importul de gaze din Federația Rusă. Anul trecut am asigurat consumul în proporție de 90% din producția internă. Cifrele la importul de gaze cresc timp de câteva luni, în sezonul de iarnă, pe fondul consumurilor mai mari. Anul acesta colaborarea cu Federația Rusă a fost una foarte bună: am primit cantitățile solicitate la prețurile convenite. […] Dincolo de progresele europene obținute și proiectele energetice planificate pentru a reduce dependența de un singur furnizor, fără îndoială Federația Rusă va rămâne un partener energetic important al Europei, după cum și Europa va rămâne pentru Rusia o piață importantă pentru exporturile de gaze” a declarat oficialul.
Întrebat de reporteri despre cum consideră că va arăta piața românească a gazelor în anul 2020 și cât de sigure sunt resursele din Marea Neagră, Toma Petcu a enunţat că România are potenţial în ceea ce priveşte oferirea de răspunsuri la actualele provocări ce ţin de securitatea energetică europeană. Astfel, potrivit acestuia, anul 2020 reprezintă o şansă reală pentru România să reprezinte un furnizor de securitate energetic în regiune şi să contribuie la atingerea obiectivelor Uniunii Europene în acest domeniu.
“Marea Neagră va putea juca, la orizontul 2020, un rol central în piața de gaze naturale, în primul rând națională, dar și regională, prin prisma rezervelor noi de gaze naturale de acolo. O apreciere cât mai precisă a acelor rezerve ar putea veni din partea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). În momentul în care ANRM va aproba declarația de descoperire de zăcământ comercial, vom avea acces și la informațiile privind volumul de rezerve exploatabile comercial, dar și la posibilele volume disponibile pentru export” a mai adăugat ministrul.
În ceea ce privește liberalizarea pieței gazelor, Toma Petcu a subliniat că există o întreagă dezbatere despre cum va arăta piața gazelor după 1 aprilie. „Cert este că liberalizarea prețului de achiziție al gazelor naturale trebuie să se întâmple în România, și aici toți cei implicați în discuții sunt de acord”, a spus ministrul pentru sursa citată. Ministrul a adăugat că în acest moment, OUG 64/2016, care prevede liberalizarea prețului gazelor de producție internă de la 1 aprilie, este încă în dezbatere parlamentară și așteaptă poziția Parlamentului, iar, dacă vor exista observații, acestea vor fi analizate la nivelul Guvernului.
La întrebarea despre cum vede acesta situația actuală a sistemului energetic național şi care sunt punctele forte şi slabe, ministrul a răspuns că diversitatea şi echilibrul mixului energetic din România, capacităţi de producţie pentru a acoperi consumul de energie, precum şi faptul că avem o piaţă a energiei electrice liberalizată 100% pentru consumatorii industriali, urmând şi cei casnici, reprezintă nişte atuuri importante pentru ţara noastră.
Având în vedere lipsa acută de investiţii în acest domeniu, ministrul a afirmat că în acest interval scurt de timp a găsit soluția bugetară pentru extinderea fronturilor de lucru la Complexul Energetic Oltenia la carierele Jilț Sud și Roșia
“Sumele sunt extrem de importante pentru că, imediat după operaționalizarea fronturilor, CEO își va dubla, practic, capacitatea de producție de lignit, cele două cariere având un potențial de circa 4 milioane de tone pe an. Tot pentru CE Oltenia avem pregătite pentru al doilea trimestru al anului și sumele programate prin Planul Național de Investiții pentru decontarea lucrărilor de modernizare realizate la Rovinari și Ișalnița: pentru prima lucrare valoarea finanțării nerambursabile este de 61,3 milioane de lei, iar pentru a doua de 33,5 milioane de lei. Aceste cereri de rambursare se află în curs de analizare și verificare în vederea acordării finanțării nerambursabile din contul PNI.”
Tot în acest context, oficialul a vorbit despre importanța capitalului străin investit în România “ la CEO este un astfel de proiect în lucru, în parteneriat cu compania chineză China Huadian Corporation. Și aici negocierile au pierdut din ritm deși proiectul este atât de necesar pentru România. Vrem să accelerăm discuțiile legate de această investiție într-o termocentrală de 500 MW, care va folosi cărbunele indigen, o resursă pe care România o are în cantități suficiente. I-am invitat la București pe partenerii chinezi pentru a avea o discuție tehnică la sediul Ministerului Energiei. Partea chineză a acceptat invitația, astfel că urmează să stabilim împreună data concretă a întâlnirii.”
Totodată, ministerul este preocupat și de partea de stocare a gazelor, extrem de importantă pentru asigurarea securității în aprovizionare, în acest sens, având loc o discuţie cu directorul Romgaz pentru a dezvolta noi capacități de stocare a gazelor, în care să fie înmagazinate resurse pe timpul verii, când prețurile sunt scăzute, și să fie consumate pe perioada iernii, când prețurile pieței ating valori mai mari. „Suntem în faza procedurilor derulate de Romgaz pentru realizarea studiului de fezabilitate ce vizează construcția unui nou depozit subteran, în zona Moldovei. Totodată, intenționăm continuarea investițiilor la depozitul Sărmășel, în vederea creșterii capacității de înmagazinare de la 900 milioane metri cubi la 1,55 miliarde metri cubi/ciclu. Această investiție își va arăta importanța, dincolo de creșterea securității în alimentare a consumatorilor din România, și în momentul în care BRUA va fi funcțională, ca stație de back-up pentru conducta care va lega Marea Neagră de Ungaria”.
De asemenea, Toma Petcu a afirmat că în privința relațiilor cu Republica Moldova, se va continua parteneriatul care poate genera o dublă legătură energetică între București și Chișinău: “Ne preocupă, de exemplu, prelungirea gazoductului Iași-Ungheni până în capitala Republicii Moldova, iar pe teritoriul României — până la Onești. În plus, companiile românești în care statul este acționar important analizează, în prezent, diferite proiecte moldovenești în care se pot implica. La recenta sa vizită la București, vicepremierului Republicii Moldova, Octavian Calmîc, care este și ministru al Economiei, ne-a anunțat că Guvernul de la Chișinău ia în calcul eventuale privatizări ale unor societăți energetice moldovenești de stat cu companii româneşti”. – PROMPT MEDIA
