149777 – 22032017 – Programul pentru ajutorarea persoanelor defavorizate, care a demarat acum nouă ani, este un eşec. Specialiştii susţin că a fost gândit prost, pentru că nu a urmărit să ajute cu adevărat persoanele defavorizate, ci a avut un scop electoral, anunță Digi24.ro.
Cele 500 de milioane de euro pe care ni le-a dat Uniunea Europeană pentru combaterea sărăciei au ajuns în conturile unor politicieni şi ale unor firme prietene. Fie sub formă de contracte, fie sub formă de mită. Deşi a cheltuit jumătate de miliard de euro pentru combaterea sărăciei, aceasta a crescut în ultimii nouă ani cu două procente. Cei care au făcut lumină asupra modului în care au fost cheltuiţi aceşti bani sunt procurorii DNA. După mai multe scandaluri de curupţie la nivel înalt, Guvernul vrea să modifice politica cu privire la combaterea sărăciei.
România este pe locul doi în Uniunea Europeană ca nivel de sărăcie. Mai săraci decât noi sunt doar bulgarii. Ultimul raport al Institutului Naţional de Statistică – INS – spune că unul din patru români e afectat direct de sărăcie.
Mihnea Preotesi, sociolog: ”Dacă e să calculăm la o familie cu doi copii, doi adulţi şi doi copii, ar însemna în jur de 1.800 de lei, pentru o familie de patru persoane. Înseamnă că un sfert din populaţie trăieşte cu mai puţin de atât”.
Familiile sărace din România sunt cele în care fiecare membru e nevoit să trăiască cu mai puţin de 15 lei pe zi, bani pentru mâncare, haine şi plata facturilor.
Opt milioane de români trăiesc de la leafă la leafă
Institutul Naţional de Statisitcă afirmă că alte opt milioane de români au risc de sărăcie sau excluziune socială. Acestea sunt persoanele care trăiesc chibzuit, de la o leafă la alta, fac faţă cu greu plăţilor facturilor, nu-şi permit haine noi şi nu rezistă la cheltuieli neprevăzute, ca o îmbolnăvire sau o înmormântare.
Mihnea Preotesi, sociolog: ”De la doi copii încolo, deja rata sărăciei creşte exponenţial. Riscul de sărăcie pentru familiile cu trei copii şi peste este de 69%”.
Valeriu Nicolae, fost secretar de Stat în Ministerul Muncii: ”Pericolul este acolo. Foarte mulţi copii care abandonează şcoala mult prea devreme. Legătura între educaţie şi angajare este foarte limitată şi asta e o problemă îngrozitoare. Sunt 170.000 de copii pe care nu-i regăsim. Deci, 170.000 de copii pe care ar trebui să-i găsim la şcoală şi nu sunt la şcoală.”
Pe fondul sărăciei din România, în 2008, Uniunea Europeană a decis acordarea de ajutoare pentru a atinge nivelul de trai al celorlalte ţări membre.
În ultimii nouă ani, Guvernul României a primit peste jumătate de miliard de euro, fonduri nerambursabile, bani destinaţi exclusiv ajutorării românilor săraci.
În primii șapte ani, programul s-a desfaşurat prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura. APIA a cumpărat, prin licitaţie publică, alimente care au fost distribuite primăriilor.
Cu banii din prima tranşă, de 24 de milioane de euro, au fost cumpărate făină şi zahăr pentru un milion şi jumatate de români. Categoriile defavorizate au fost stabilite de specialiştii Ministerului Muncii.
Săraci doar în campanie?
Dragoş Cristian Dinu, fost ministru al Fondurilor Europene: ”Un program care, în opinia noastră, nu a fost gândit în cel mai coerent mod posibil”. El susţine că guvernele din perioada 2008 – 2015 nu au gândit acest program cu scopul ţintit de a ajuta categoriile defavorizate. ”Decât să încercăm să stabilim exact ce intervenţii vrem să finanţăm ca să creăm un impact şi să facem o diferenţă, am preferat să dăm aşa la mai toată lumea, fără a crea o valoare adăugată pentru cei care au cea mai mare nevoie de program”.
Valeriu Nicolae, fost secretar de Stat în Ministerul Muncii: ”PEAD-ul din păcate a fost folosit, în marea lui majoritate, pentru mită politică. În momentul în care veneau alegerile, brusc creşteau cererile către PEAD, ca să dăm la săraci făină, ulei”.
După nouă ani de la implementare, oamenii implicaţi în aplicarea programului ajung la concluzia că a fost un eşec cu puternic caracter electoral. În multe situaţii, alimentele au fost distribuite în campaniile electorale.
Reporter: E normal să distribui alimentele în campania electorală?
Adrian Pintea, director general al APIA: ”Dacă unii au procedat în aşa fel (…) normal că nu era un lucru bun sau benefic şi nu cred că era în beneficiul consumatorului final.”
60 de lei de sărac
Guvernele din perioada 2008 – 2015 au decis să mărească numărul beneficiarilor. Numărul beneficiarilor s-a dublat chiar după primul an de la demararea programului. Implicit, banii cheltuiţi pe alimente. Timp de şase ani, Uniunea Europeană a dat României un sfert de miliard de euro, pentru ca Guvernul să cumpere alimente pentru aproape 15 milioane de persoane.
Numărul românilor beneficiari de alimente
2008 – 1.502.850 persoane
2009 – 2.877.756 persoane
2010 – 2.841.075 persoane
2011 – 2.385.433 persoane
2012 – 2.541.882 persoane
2013 – 2.513.160 persoane
Banii daţi de UE românilor săraci, 2008 – 2013
2008 – 24.258.046 euro
2009 – 28.202.682 euro
2010 – 29.951.704 euro
2011 – 49.578.143 euro
2012 – 60.689.367 euro
2013 – 55.880.716 euro
În 2014, an cu alegeri prezidenţiale, Guvernul a decis modificarea legislaţiei privind ajutorarea persoanelor defavorizate. Prin HG nr.799 din 19 septembrie 2014, gestionarea programului a fost trecută la Ministerul Fondurilor Europene, iar plaja beneficiarilor a fost mărită cu 50%. La fel şi banii alocaţi.
Dragoş Cristian Dinu, fost ministru al Fondurilor Europene: ”În 2014, modalitatea prin care noi am definit persoanele beneficiare de POAD a fost destul de laxă. Aproximativ 60 de milioane de euro anual, catre persoane defavorizate, cu o plaja a beneficiarilor foarte mare, avem între 3,5 şi 4 milioane de beneficiari de POAD, şi dacă facem o împărţeală rapidă, asistenţa efectivă, impactul pe care noi îl producem la nivelul fiecarui beneficiar e undeva de 60 de lei”.
De ce nu vin nevoiașii să ia mâncarea?
Guvernul a decis, concomitent, şi mărirea coşului de alimente pentru săraci. În primii ani, persoanele defavorizate au primit doar zahăr şi făină, iar din 2012 şi mălai, paste, lapte praf, biscuiţi, orez, fasole uscată, conserve de mazăre, bulion, carne şi chiar miere. În ultimii doi ani, nu toţi beneficiarii s-au mai dus să-şi ia pachetele cu mâncare.
Mărirea artificială a numărului beneficiarilor acestui program a fost făcută în Ministerul Muncii, în septembrie 2014, cu scopul scăderii ratei sărăciei. În momentul demarării proiectului, în 2008, rata sărăciei în România era de 23,6%. Aceasta a scăzut în 2009 la 22,1% şi în 2010 la 21,6%, după care a crescut constant în ultimii ani, până la 25,4% în 2015.
Prin urmare, s-au cheltuit peste 500 de milioane de euro pentru combaterea sărăciei, în schimb acesta a crescut cu aproape două procente în opt ani de derulare a programului. – continuarea pe Digi24.ro – PROMPT MEDIA
