145003 – 31032017 – Preşedintele României, Klaus Iohannis, a trimis vineri, 31 martie a.c., Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru completarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.
”Prin legea transmisă la promulgare se completează Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, în sensul că după art. 35 se introduce un nou articol, art. 35¹, prin care vârsta de pensionare pentru personalul de cercetare-dezvoltare este stabilită la 65 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.
Considerăm însă, că soluția legislativă se îndepărtează de la politica de pensionare promovată de statul român atât prin norma generală (Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice), cât și prin norme speciale stabilite prin alte acte normative pentru diferite alte categorii profesionale. Acest aspect conduce, implicit, la necorelarea cu un ansamblu de acte normative care urmăresc, în fapt, punerea în aplicare a aceleiași politici publice, motiv pentru care se impune reexaminarea legii de către Parlament.
Astfel, deși vârsta de pensionare este stabilită la 65 de ani indiferent de sex și pentru alte categorii profesionale, acestea au posibilitatea de a se pensiona mai înainte de împlinirea acestei vârste, la cerere, în condițiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 din această lege. Cu titlu de exemplu, precizăm că dispozițiile art. 391, art. 492 și art. 575 din Legea nr. 5/2006 privind reforma în domeniul sănătății, deși prevăd că vârsta de pensionare pentru medici, medici dentiști și farmaciști este de 65 de ani indiferent de sex, posibilitatea ca aceștia să se poată pensiona în condițiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice nu este înlăturată, ci, dimpotrivă, prevăzută în mod expres.
De altfel, potrivit art. 284 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale, ca regulă generală, personalul didactic beneficiază de pensie în condiţiile prevăzute de legislaţia de asigurări sociale şi pensii care reglementează sistemul public de pensii, chiar dacă personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar, în anumite condiții, poate fi menţinut ca titular în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta standard de pensionare, anual, la cerere.
Totodată, anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice are în vedere vârstele standard de pensionare şi stagiile de cotizare pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
Astfel, se poate observa că, deși gândite ca excepții de la regula generală stabilită de Legea nr. 263/2010 pentru anumite categorii profesionale, toate aceste situații prevăd în mod expres posibilitatea recurgerii la regula eşalonării atât a vârstei standard de pensionare cât şi a stagiilor de cotizare, intenția fiind aceea a stabilirii unui regim juridic mai favorabil.
În concluzie, în condițiile în care legea transmisă la promulgare nu prevede pentru personalul de cercetare-dezvoltare posibilitatea de a se pensiona mai înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani, la cerere, în condițiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, nu se poate susține că soluția legislativă este de natură să le confere acestora un regim mai favorabil, ci dimpotrivă.
Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru completarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare”, informează Administrația Prezidențială. – PROMPT MEDIA
