149441 – 06032017 – Institutul pentru Politici Sociale si Administrative – IPSA își arată îngrijorarea față de politicile publice din domeniul salarizării bugetare, perpetuate în decursul timpului și promovate de majoritatea guvernelor, potrivit cărora recompensarea angajaților publici se bazează și pe criterii subiective iar performanța și importanța activității devin elemente marginale ale sistemului de salarizare.
Analiza comparativă desfășurată împreună cu partenerii externi ai Institutul pentru Politici Sociale si Administrative confirmă calea greșită pe care Guvernul a ales-o în construcția salarizării domeniului bugetar, în contextul în care diversele categorii de personal sunt supuse unor regimuri juridice diferite, astfel, recompensarea devenind deficitară în a răspunde realităților profesionale.
Caracterul unitar al legii, salarizarea funcției, a domeniului, a activității din cadrul instituției, recompensarea riscului pe care anumite categorii si-l asumă în numele comunității etc, nu sunt reflectate nici în proiectul legii și nici în mesajele publice transmise de oficialii guvernamentali.
Toate aceste aspecte și multe altele, produc îngrijorare atât pentru noi, cât și pentru partenerii noștri europeni, deoarece, plecând de la cele prezentate, proiectul actului normativ ar pute genera tensiuni între categoriile bugetare, afectând stabilitatea activităților instituționale, declară Sebastian Oprescu, președinte de onoare al institutului.
Din 58 de sectoare economice in 32 Statul plateste mai bine. Mult mai bine…
În bănci și asigurări, mai ales în zona fondurilor de pensii, e mult mai bine sa lucrezi la Stat. Câșstigi cu 2.000 de lei mai mult decât în privat, pe o funcțăie similară, arată datele INS obținute de HotNews.ro. În învățământul de stat se iau de asemenea bani mai buni decât în cel privat. La fel și în domeniul metalurgic, unde românii care lucrează la Stat iau cu peste 2.400 de lei mai mult decât în privat. Una peste alta, în 32 sectoare economice Statul face jocurile în privința salariilor, în vreme ce în 26 de cazuri situația e in favoarea mediului privat.
Iar când salariile cresc din rațiuni administrative (ca să nu le spunem electorale), cei de la Stat se bucură, în vreme ce antreprenorul din privat se întristează. Și asta pentru ca el e nevoit să reducă alte costuri sau să își scumpească produsele astfel încât să poata suporta creșterea salarială pe care Statul le-o oferă propriilor slujbași.
Ca idee, în România anului 2014, capitalul public a fost de 17%, iar cel privat de 83% (43% autohton vs 40% străin), spunea Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR.
”Sectorul privat reprezintă motorul economiei românești, absorbind cea mai mare parte a forței de muncă salariate. Astfel, în anul 2014, repartizarea numărului mediu al salariaților pe forme de proprietate relevă faptul că mai mult de două treimi dintre aceștia au lucrat în societăți cu capital privat (72,5%). Comparativ cu anul 2013 s-a înregistrat o creștere a numărului mediu de salariați în societățile cu capital privat, cu 73,6 mii persoane”, se arată în lucrarea INS.
Drept e că în privința modului în care e plătită munca în România, avem și aici o problemă. În teorie raportul este 60 – 65% pentru muncă și de 30 – 35% pentru capital. În timp ce în țările dezvoltate, capitalului îi revine 40% din VNN si muncii 60%, în România situația este inversă: capitalul primește 60%, iar munca sub 40% în 2014. Deși în 2000 raportul era 50% – 50%, după 2008 (raport 48% – 52%), costul crizei a fost transferat asupra salariaților, iar raportul s-a degradat pentru munca la 40%, capitalului revenindu-i 60% (evoluție favorizată de legislația muncii adoptată în 2010). Numărul mediu al salariaților a crescut pe parcursul anului 2014 cu 64,1 mii persoane comparativ cu anul precedent, ajungând la 4507,7 mii persoane.
Repartizarea salariatilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul serviciilor, ponderea acestora reprezentând 61,1% în anul 2014. În industrie și construcții lucrau 36,5% dintre salariați, iar în cel primar (agricultură, silvicultură, piscicultură) 2,4%. Efectivul salariaților la sfârșitul anului 2014 a fost 4,90 milioane persoane, bărbatți reprezentând 52,5% din total. – PROMPT MEDIA
