Uite așa vom avea performanțe peste performanțe – 149166 – 21022017 – Surpriză negatică pentru Universități, cărora li s-a promis creșterea salariilor cadrelor universitare: Guvernul Grindeanu a mărit salariile, începând de la 1 ianuarie 2017, cu o medie de 15%. Însă costurile cad pe Universități. Care au de ales: fie măresc taxele de studii pentru mărirea salariilor profesorilor, fie banii sunt luați de la bugetele de Cercetare, scrie Cursdeguvernare.
Important: Nu doar că guvernul nu a prins aceste măriri salariale în Legea bugetului: dar au și alocat, prin buget, cu 0,3% mai puțini bani pentru Universități față de anul trecut.
Generozitatea executivului nu a fost însoțită însă și de o suplimentare a alocărilor pentru sistemul universitar, astfel încât fiecare instituție de învățământ superior se descurcă cum poate – cei mai mulți, redistribuind spre salarii banii destinați cercetării și dotării laboratoarelor.
Soluțiile sunt provizorii, fiindcă nimeni nu are fonduri pentru a suporta la infinit măsura – dacă Executivul nu va face o rectificare pentru asigurarea sumelor lipsă, universitățile ar putea fi obligate să ia în considerare și varianta creșterii taxelor de școlarizare pentru locurile cu plată sau reducerea semnificativă a numărului acestor locuri.
Efectul va fi, potrivit rectorului Marile Pirtea, de la Universitatea de Vest Timișoara (UVT), o scădere a calității pregătirii absolvenților de învățământ superior, deoarece mulți tineri vor opta pentru facultăți mai puțin performante, dar accesibile financiar, sau se vor angaja pentru a putea suporta taxele.
Asta, în cazul tinerilor care vor alege în viitor facultatea. Pentru cei deja înregistrați, care sunt cel puțin în anul I de studii, o creștere a taxelor ar putea echivala cu abandonul.
Iar România se confruntă deja cu o rată uriașă a abandonului în învățământul superior – potrivit ultimei cercetări a Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), datele pentru 2015, care vor fi anunțate săptămâna viitoare, arată că 38% din studenți au renunțat din varii motive la studii.
În 2013, rata a fost de 39,07%.
Prin Legea bugetului, universitățile au primit pentru 2017 sume cu 0,3% mai mici decât anul trecut, în pofida promisiunilor electorale din programul ale PSD – ALDE, în condițiile în care alocările per student (bugetat; pentru ceilalți nu se alocă fonduri) la o facultate cu coeficientul 1 este de aproximativ 2.500 de lei, în timp ce costurile reale de școlarizare urcă la 3.500 – 4.000 de lei.
Nicio universitate nu a protestat oficial din cauza acestei reduceri bugetare, diferența urmând să fie acoperită din sursele proprii.
Pe 27 ianuarie, Guvernul a aprobat însă Hotărârea 38, care a lăsat în offsaid marile universități – articolul unic prevede că salariile de bază ale personalului din învăţământ se majorează în medie cu 15%, de la 1 ianuarie 2017.
Probleme vor avea universitățile mari, performante, care atrag studenți pe locuri cu taxă, nu cele mici, unde se ocupă cu greu locurile bugetate.
În contextul subfinanțării cronice a universității și scăderii numărului de studenți din cauze demografice, marja de manevră financiară a universităților este extrem de limitată, potrivit Universității de Vest Timișoara, sau lipsește cu totul, în opinia rectorului Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.
Taxele de școlarizare practicate de facultățile de stat românești sunt relativ mici, comparativ cu cele din Marea Britanie, de exemplu.
Dar nici universitățile românești nu se compară cu cele Regat – doar patru instituții autohtone de învățământ superior intră în cele mai respectate clasamente internaționale. La categoria 500+
Pe de altă parte, taxele din România sunt comparabile cu cele de la universitățile publice din Germania – țară care acordă o atenție deosebită valorizătii inteligenței și sistemului de educație. – sursa: www.Cursdeguvernare.ro – PROMPT MEDIA
