149213 – 22022017 – La solicitarea Confederaţiei Naţionale Sindicale ”Cartel ALFA”, transmisă în data de 16 decembrie 2016, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 din Legea dialogului social, apreciind că dispozițiile sunt contrare dreptului de asociere garantat de Constituția României, de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de Carta socială Europeană, revizuită. (comunicatul Avocatului poporului)
Deși Curtea Constituțională s-a pronunțat în 2012 – la scurt timp după adoparea, prin asumarea răspunderii guvernului, a Legii dialogului social – în sensul constituționalității acestor dispoziții legale, considerăm că este necesară reexaminarea acestora, prin prisma noilor realități sociale și economice.
Conform actualei reglementări, angajații care lucrează în unităţi care au în medie sub 15 angajați nu vor putea niciodată să formeze un sindicat. La nivelul întregii economii, 42% dintre angajați lucrează în întreprinderi mici (de până la 49 de angajați), în timp ce 32% din totalul angajaților lucrează în întreprinderi foarte mici, de până la 21 salariați. In sectorul comerț, spre exemplu, trei sferturi (!!!) dintre cei 800.000 de angajați lucrează în unități care au sub 21 angajați, în cazul cărora dreptul la asociere în sindicate este suprimat. Conform datelor statistice, “mărimea medie a unei întreprinderi din industrie este de circa 25,5 de salariați, în timp ce în comerț de circa 5 salariați”. (Sursa datelor: INSSE)
Ca urmare, cerința unui număr de minimum 15 membri fondatori din aceeași unitate necesari pentru înființarea unui sindicat este excesivă și contrară dreptului constituțional la liberă asociere, reprezentând o piedică pentru angajații din întreprinderile mici și mijlocii de a fi reprezentanți de un sindicat. Vechea reglementare, din Legea 53/2003, prevedea tot un număr de 15 membri fondatori, însă puteau fi din același sector sau profesiune, chiar dacă își desfășurau activitatea la angajatori diferiți.
În acest sens, credem că dreptul de a avea un sindicat este al lucrătorilor Așadar, este irelevant ce statut are angajatorul, care, în condițiile noilor forme de organizare a muncii, din ce în ce mai diversificate, poate fi persoană fizică sau juridică, agent temporar de muncă, contractor sau subcontractor etc. Considerăm de asemenea relevantă decizia Curții Constituționale nr. 75/2015 privind neconstituționalitatea prevederii privind condițiile necesare pentru constituirea unui partid politic, decizie care a condus la modificarea legii în sensul în care, pentru constituirea unui partid politic sunt necesare acum semnăturile a trei membri fondatori. Sperăm ca membrii Curții Constituționale, deși nu sunt specializați în dreptul muncii, să cântărească atent argumentele expuse în susținerea afirmației că această prevedere legală nu asigură tuturor lucrătorilor posibilitatea reală de a se asocia în sindicate, ceea ce aduce atingere dispoziţiilor alin.(1) al art.40 din Constituţie, conform căruia cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere, susține președintele confederației, Bogdan Iuliu Hossu. – PROMPT MEDIA
