148993 – 13022017 – Liderii sunt importanţi în politică, iar notorietatea acestora este crucială pentru legitimizarea acţiunilor. Acum 9 ani îmi exprimam admiraţia pentru sistemul alegerilor primare de pe continental american. Comunicarea europeană m-a fascinat de vreo 25 de ani, iar abordarea Comisiei Europene pe acest palier am monitorizat-o la sânge, prezentând şi cursuri studenţilor despre acest subiect.
Încă din 2009 am animat dezbateri despre necesitatea alegerilor primare în UE, şi haideţi să fim sinceri 2014 a adus noul prin organizarea alegerilor primare înainte de europarlamentarele din mai 2014. Până în primăvara lui 2016 mai credeam chiar că vom împinge subiectul alegerilor primare pe agenda publică pentru a gândi strategic anul electoral 2019. Evenimentul organizat pe 15 martie 2016 a adus la masa dezbaterilor toate partidele europene mari pentru a discuta soluţii pentru finanţarea alegerilor primare.
Dar pe 22 martie 2016 a început “annus horribilis”. În 12 luni am avut bombe în Bruxelles, Brexit şi alegerile americane “de poveste”. Un preşedinte american solidificat şi prin alegerile primare americane… Nici măcar Franţa nu stă pe roze. Recentele alegerile primare au adus neprevăzutul la nivelul Partidului Socialist (candidat surpriză-totală), iar Republicanii trăiesc clipe de coşmar (scandal politic uriaş pentru câştigător), netezind parcă victoria (nedorită de nimeni la Bruxelles) a lui Marine Le Pen în alegerile prezidenţiale.
În câteva săptămâni ne pregătim de sărbătoare, 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma şi vreo 3 milioane de Erasmuşi… Se aşteaptă mult de la această aniversare, nu prea veselă după cum vă imaginaţi. Iar despre eternul subiect al non combatului politic al generatiei Erasmus am scris recent.
Chiar nu mai credem în Uniunea Europeană? Crizele din ultimii 10 ani au accentuat sentimentul că ţările europene nu mai au nevoie de o cooperare integrată? Desigur vrem să avem “o altfel de Uniune, mai aproape de cetăţeni, care rezolvă crizele, nu îngreuneaza sistemul”. Avem soluţii la această problemă sau credem că doar aruncând în spaţiul public astfel de lozinci, cineva se va sesiza şi va corecta lucrurile?
Suntem 27 de ţări in UE (anticipez anul 2020 deja). Ce dorim de la UE? Ce prerogative acordăm nivelului federal pentru a-i da o şansă “să ne rezolve problemele”? Proiectul UE este imens, premieră mondială, dar nu este automat. Implicarea şi abordarea realistă e necesara în permanenţă. Buni şi chibiţii de pe margine, dar integraţi rapid în Guvernare… Doar împreună avem o şansă. – Dan Luca, EurActiv – PROMPT MEDIA
