148609 – 250112017 – Transparency International lansează astăzi raportul anual privind Indicele de Percepție a Corupției (IPC) la nivel global, prin intermediul căruia se realizează un clasament al gradului de corupție în sectorul public, așa cum este perceput de mediul de afaceri și experțiindependenți din cele 176 de state incluse în analiză.
Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, pe o scală de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt” .Pentru fiecare stat sunt utilizate între 3 și 16 surse diferite, metodologiile utilizate de acestea fiind revizuite de Transparency International, pentru a se asigura că îndeplinesc standardele de calitate ale TI.
În 2016, pe primul loc la nivel global se află Danemarca și Noua Zeelandă, fiecare cu câte 90 de puncte, urmate de Finlanda (89 de puncte), Suedia (88 de puncte) și Norvegia (87 de puncte). La nivelul Uniunii Europene, peste 80 de puncte au mai obținut Olanda (83 de puncte), Germania, Luxemburg și Marea Britanie, fiecare cu câte 81 de puncte.
România se află pe locul 24 – 25 în UE din 28 de țări la egalitate cu Ungaria și înaintea Italiei, Greciei și Bulgariei. Cu cele 48 de puncte obținute, România se află pe locul 57 la nivel global, respectiv pe locul 24 – 25 la nivelul Uniunii Europene, la egalitate cu Ungaria. Singurele țări din UE care au punctaje mai mici sunt Italia (47), Grecia (44) și Bulgaria (41). Scorul obținut de țara noastră a fost întocmit prin utilizarea a 10 surse independente care au oferit date privind percepția corupției în sectorul public. Locul României în clasamentul internațional și european și orice punct în plus obținut trebuie analizat în context mai larg, inclusiv din prisma rezultatelor IPC la nivel global, care în valoare absolută înregistrează un regres, cele mai mari punctaje la acest moment fiind de 90 de puncte, față de anii anteriori în care se înregistrau și rezultate de 98 de puncte. O analiză obiectivă asupra modului în care a variat percepția asupra corupției în sectorul public din țara noastră din 1997, când a fost inclusă în IPC global, și până în prezent, relevă că România a făcut pași importanți spre integritate. Deși îmbunătățirea IPC nu a fost una liniară, din 1997 și până în prezent se constată un avans de 18 puncte. Această îmbunătățire a IPC este rezultatul eforturilor anticorupție ale instituțiilor naționale, fie ele de prevenire, de combatere sau de sancționare a corupției, dar și eforturilor societății civile care a contribuit substanțial la efortul de aliniere a acestora la standardele internaționale. În acest context Transparency International România a contribuit în repetate rânduri la formularea celor mai adecvate soluții de politică publică pentru a menține ferm angajamentul anticorupție asumat de autorități și în egală măsură pentru a ancora răspunsul la acest angajament în nevoile societății românești. Îmbunătățirea IPC pentru România este unul dintre obiectivele asumate prin chiar Strategia Națională Anticorupție. Pentru ca acest obiectiv să fie considerat îndeplinit este necesar ca tendința crescătoare să fie una sustenabilă și nu să reflecte doar o îmbunătățire temporară, generată de un val punctual de eforturi anticorupție.
“Este evident că maturizarea României este un proces care necesită timp. Prin urmare, pentru a păstra tendința ascendentă a IPC și implicit îmbunătățirea integritățiila nivelul sectorului public, este important să se pună accentul pe măsuri de prevenire a corupției. La fel de important este ca măsurile adoptate la nivelul instituțiilor publice să fie corect explicate și asumate de către decidenți”, susține Marian Popa președintele Transparency International Romania.
În acest context, Transparency International România recomandă accelerarea calendarului de aplicare a măsurilor de prevenire a corupției, reenunțarea la abordarea formalistă a prevenirii corupției și responsabilizarea factorilor de decizie atât la nivel central, cât și la nivel local. Numai un efort continuu și susținut poate să demonstreze faptul că îmbunătățirea IPC nu este reversibilă, ci este o consecință firească a asumării și interiorizării schimbării de atitudine și mentalitate la nivelul întregii societăți.
”Ce are România de făcut în concret? Trebuie să își standardizeze procedurile administrative interne cu precizarea responsabilităților individuale pentru fiecare participant în parte la o procedură, să își stabilească corect și neechivoc regulile de gestiune a afacerilor publice și să schimbe abordarea pe sancționarea persoanelor care au greșit, pe prevenirea greșelilor. Asta ar însemna o gestiune mai bună a resurselor publice și o administrare mai curată,” susține Victor Alistar, directorul TI-România.
Pentru îndeplinirea acestor deziderate, reamintim doar câteva dintre soluțiile identificate de Transparency International România şi incluse în Strategia Națională Anticorupție 2016 – 2020: efectuarea unei analize realiste a riscurilor și vulnerabilităților la corupție, însoțită de identificarea măsurilor de remediere, aprobarea și implementarea planului de integritate și autoevaluare periodică la nivelul fiecărei instituții publice centrale și locale, inclusiv în cadrul entităților aflate în subordinea/coordonarea acestora, dezvoltarea și aplicarea de programe menite să îmbunătățească gradul de înțelegere a standardelor de integritate de către angajațipe de o parte șicetățeni, beneficiarii serviciilor publice, pe de altă parte, digitalizarea activității administrației cu integrarea bazelor de date precum și cu îmbunătățirea considerabilă a transparenței prin furnizarea informațiilor publice în format de date deschise, adoptarea cu prioritate de către Parlament a Codului administrativ, finalizat de către Guvern și elaborarea și adoptarea codului de procedură administrativă a României.
Transparency International Romania invită deopotrivă instituții publice, decidenții și cetățenii la un efort anticorupție comun. Doar un astfel de efort poate fi în mod real expresia suveranității naționale, a statului de drept și a democrației, și prin aplicarea de măsuri concrete, consecvență, asumare, spirit civic, dialog și responsabilizare a tuturor celor implicați și a fiecăruia dintre noi ca cetățeni, putem spera la o schimbare reală de mentalități și aspira la o Românie onestă, fără corupție! – PROMPT MEDIA
