147579 – 18112016 – În lucrarea de doctorat susţinută în 2008, omul de afaceri cu interese în energie, Bogdan Buzăianu, a militat pentru îndurare faţă de evazioniștii fiscali folosind cuvinte ”furate“ de la alţi autori. Evenimentul a avut loc sub ochii unor poliţiști de rang înalt, teza fiind redactată în cadrul Academiei de Poliţie ”Alexandru Ioan Cuza”, scrie Romanialibera.ro
La opt ani după susţinerea tezei de doctorat, Energy Holding, firma prin care Bogdan Nicolas Buzăianu a devenit celebru în lumea afacerilor, a fost călcată de poliţiștii care au percheziţionat-o sub suspiciunea de evaziune fiscală. Cazul seamănă cu cel al lui Dinel Staicu, afaceristul care a obţinut un doctorat în ”economie subterană”, ulterior fiind condamnat pentru infracţiuni economice.
Teza lui Buzăianu a avut titlul ”Examen comparativ privind legislaţia penală fiscală română și elveţiană”, îndrumător fiind profesorul universitar Alexandru Boroi. Doctoratul a fost susţinut în anul 2008, în cadrul Facultăţii de Drept de la Academia de Poliţie. Conform regulamentelor, în momentul susţinerii, precum și ulterior, în cel al depunerii dosarului în vederea primirii titlului, fiecare doctorand trebuie să redacteze un rezumat al lucrării. Acesta ajunge apoi la o comisie abilitată din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), precum și în biblioteci. Rezumatul lui Buzăianu are 53 de pagini, pentru o bună parte existând suspiciuni de plagiat masiv.
Astfel, paginile 38 – 42, susține sursa citată, sunt copiate integral, fără note de subsol sau ghilimele, din paginile 193 – 197 ale volumului Evaziunea fiscală. Reglementare. Doctrină. Jurisprudenţă, Editura C.H. Beck, publicat de Ioan Constantin Gliga în 2007, ceea ce înseamnă cel puţin un an înainte de susţinerea tezei de către Buzăianu. De fapt, concluziile cărţii lui Gliga au fost preluate în bloc în concluziile rezumatului. O mică diferenţă o reprezintă intercalarea de către omul de afaceri, spre sfârșit, a două paragrafe ”producţie proprie”. În total, în acest caz, sunt suspecte de plagiat patru pagini din rezumat.
Pe lângă exemplele clasice de copiere, un caz deosebit îl reprezintă la Bogdan Buzăianu plagierea unor fragmente în care Constantin Gliga descrie, la persoana I, ce-și propusese în cartea sa: ”Pentru aceasta am încercat prin studiul de faţă o evaluare a cadrului legislativ actual destinat prevenirii și combaterii evaziunii fiscale, am analizat fenomenul din perspectiva sa economică și juridico-penală, încercând astfel să dăm un caracter interdisciplinar demersului nostru. Nu am fi putut realiza acest lucru fără o abordare istorică a ceea ce înseamnă impozitarea și o analiză a tendinţei firești, altminteri manifestată de-a lungul timpului la nivelul individului în sensul sustragerii de la aceste obligaţii.
Am încercat, de asemenea, să identificăm toate sensurile noţiunii de «evaziune fiscală», am prezentat formele concrete de manifestare a acesteia și am întreprins un studiu amănunţit asupra tuturor aspectelor ridicate de Legea nr. 241/2005, reliefând progresul realizat prin noua reglementare faţă de vechiul cadru legislativ aplicabil în domeniu.
Demersul nostru nu ar fi avut finalitate dacă nu am fi identificat cauzele ce determină adoptarea unui comportament contrar dispoziţiilor legale ce reglementează realizarea veniturilor bugetului general consolidat și nu am fi evidenţiat măcar o parte din măsurile ce se impun a fi luate pentru înlăturarea cauzelor.” (Gliga 194/Buzăianu 39).
Situaţia se repetă, la scară mai mică, în Introducerea rezumatului, unde sunt copiate, în aceleași condiţii, aproape două pagini de la Gliga. Din nou, fără note de subsol, fără ghilimele. Cartea și autorul-sursă nu figurează nici măcar în bibliografie. – citiți pe larg pe Romanialibera.ro – PROMPT MEDIA
