147075 – 24102016 – Piața neagră a țigaretelor a crescut în septembrie la 18,3%, de la 14,9% în luna iulie, conform ultimelor date ale companiei de cercetare Novel Research. Este cea mai mare creștere a comerțului ilegal cu țigarete din ultimii doi ani și se situează peste media ultimilor cinci ani (circa 15%).
”Regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, înregistrând o creștere semnificativă în septembrie față de iulie, de 7,2 p.p., până la 42,5%. Cea mai importantă majorare a pieței negre se înregistrează în regiunea de sud-est, și anume 8,3 p.p., până la 18,5%. Regiunile nord- vest, vest și sud-vest continuă să dețină, de asemenea, cote importante (24,5%, 24,3% respectiv 24,1%). Din punct de vedere al provenienței, ponderea „cheap whites” continuă să crească, situându-se în iulie la peste 60% din totalul pieței negre. Produsele provenite din Ucraina se află în creștere (plus 3,1 p.p.), iar cele din Moldova în scădere (-3,3 p.p.), în timp ce Serbia se menține la nivel relativ constant”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.
Reprezentanții producătorilor de țigarete și ai Vămii Române explică, după întâlnirea care a avut loc la sfârșitul săptămânii la sediul acestei instituții, de ce a crescut piața neagră și care sunt soluțiile întrevăzute pentru scăderea comerțului ilegal.
Dorel Fronea, vicepreședintele ANAF și coordonatorul Direcției Generale a Vămilor din România: ”Această majorare nedorită a pieței negre impune întărirea imediată a măsurilor operaționale, dar și relansarea unei abordări strategice coordonate. Din păcate, acesta este rezultatul la care s-a ajuns ca urmare a desființării Autorității Naționale a Vămilor, în august 2013. Este cunoscut că, în ultima lună de funcționare a ANV, iulie 2013, nivelul traficului ilicit cu țigarete era de 11,8%. Atunci aveam 15 scannere funcționale și aproximativ 100 de echipe mobile la nivel național, care au fost desființate. Actualmente, scannerele nu funcționează la capacitate normală, nu mai avem echipe mobile, iar numărul lucrătorilor vamali din vămile de frontieră este insuficient. Astăzi suntem în măsură să anunțăm că Strategia Națională de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, inițiată de autoritatea vamală, se află în stadiul final al procesului de avizare interinstituțională și va fi lansată public spre consultare în cel mai scurt timp. De asemenea, sperăm ca procesul de reorganizare demarat în august 2016 și reoperaționalizarea structurilor vamale, prin reînființarea echipelor mobile și eficientizarea echipelor canine, să confere Vămii române forța instituțională și resursele necesare pentru îndeplinirea obiectivului de transformare în pilon principal al cooperării vamale în regiune. În acest sens, am luat măsuri de întărire a cooperării transfrontaliere, ca urmare a întâlnirilor cu conducătorii administrațiilor vamale din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Serbia și Germania, dar și cu conducerile OLAF și EUBAM. Așa cum am menționat, în anul 2013, când am condus această instituție, contrabanda cu țigarete scăzuse la circa 11,8%. Sunt convins că putem atinge din nou această țintă, aducând astfel beneficii majore bugetului statului și, implicit, veniturilor bugetare ale Uniunii Europene, pentru că România se află la frontiera estică a UE, având de protejat una dintre cele mai extinse granițe externe ale comunității europene”.
”Creșterea de peste trei puncte procentuale a contrabandei, de la 14,9% la 18,3% înseamnă o pierdere anualizată suplimentară de 130 de milioane de euro la bugetul de stat, în condițiile în care statul pierdea oricum 600 de milioane de euro în fiecare an. Iată, așadar, că singurii care beneficiază de pe urma lipsei unui cadru clar și coerent de reglementare pentru al doilea contribuabil la buget sunt contrabandiştii, şi asta în condiţiile în care România are deja cea de-a doua cea mai mare piaţă neagră a ţigaretelor din Europa de est. Incertitudinea legislativă din ultimul an a însemnat pentru producători creșterea costurilor de administrare în privința aprovizionării cu materiale și a managementului stocurilor, cu implicații directe în fluctuația încasărilor din acciză și TVA. Este momentul ca legiuitorii să aibă o abordare lucidă și echilibrată și să ia în considerare că un întreg sector economic depinde de predictibilitatea și claritatea cadrului de reglementare”, a adăugat Ileana Dumitru, Director Legal & External Affairs, BAT Romania.
”În timp ce companiile producătoare de țigarete se confruntă cu incertitudini legislative prelungite, piața neagră înflorește în toate regiunile țării, cu excepția Bucureștiului și a zonei adiacente. Creșterea este îngrijorătoare, mai ales în condițiile în care, în această perioadă, au avut loc o serie de acțiuni comune ale autorităților de combatere a traficului ilicit din România, Moldova și Ucraina. Atenția noastră a fost concentrată însă pe Directiva tutunului, care trebuia să fie transpusă într-o lege națională încă din 20 mai 2016. Întârzierea transpunerii pare să fie rezultatul relei credințe a activiștilor antitutun, care demonizează o industrie legală, lansând atacuri la persoană, punând presiune asupra factorilor de decizie și subminând acest sector economic, inclusiv prin inducerea voită a confuziei între fabricația și comercializarea țigaretelor și fumatul în locurile publice. S-ar părea că nu va exista predictibilitate nici după publicarea legii de transpunere în Monitorul Oficial. Legea nu va putea fi aplicată în absența Normelor, care urmează să apară ulterior. În plus, se forțează deja completări și modificări radicale ulterioare ale legii, prin simple acte administrative- hotărâri de guvern și ordine ministeriale, generându-se astfel o permanentă stare de instabilitate a cadrului de reglementare. Este de așteptat ca, în perioada următoare, contrabanda să continue să crească, din cauza instabilității, fiind amplificată de sezonalitate și influențată de ciclul electoral”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.
”În luna septembrie 2016, piața neagră din România se situează la un nivel cu peste 80% mai mare decât cel al mediei europene a comerțului ilegal cu țigarete. Pentru prima dată, în 6 din cele 8 regiuni monitorizate de raportul Novel s-au înregistrat creșteri semnificative ale comerțului ilegal, ceea ce denotă o intensificare a activităților ilicite în majoritatea zonelor de frontieră, dar și o foarte bună dispersie a acestor produse în teritoriu. După cum se știe, rutele folosite pentru contrabanda cu țigarete pot fi utilizate și pentru traficul cu arme sau persoane. Pe lângă riscurile de securitate, contrabanda înseamnă pierderi importante la bugetul statului. În afara unui cadru de reglementare coerent pentru agenții economici care își desfășoară activitatea în acest domeniu, este absolut necesară o Strategie națională integrată de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, care să implice toate autoritățile statului cu atribuții specifice în combaterea acestui fenomen“, a spus Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.
”În ciuda eforturilor depuse de autorități, piața neagră crește. Potrivit relatărilor din presă, de la începutul anului, numai pe granița de est, Poliția de Frontieră a confiscat peste un milion de pachete de țigarete. De asemenea, Vama a anunțat reoperaționalizarea echipelor canine, care sunt acum active în punctele vamale din toată țara. În fiecare zi, sunt anunțate capturi de țigarete ilegale. Dar, s-ar părea că aceste eforturi sunt surmontate de sezonalitate, de efervescența perioadei electorale, precum și de instabilitatea cadrului de reglementare a pieței legale, de natură să impulsioneze creșterea traficului ilicit. De aceea, autoritățile care au competențe în combaterea contrabandei ar trebui să acționeze coordonat și să fie sprijinite de factorii cu putere de decizie în privința cadrului de reglementare” a precizat Adrian Pirau, director comercial, Imperial Tobacco Romania.
Pentru reducerea contrabandei pe viitor, sunt necesare mai multe schimbări legislative, pe care producătorii de țigarete, împreună cu autoritățile de aplicare a legii le solicită de ani de zile, fără a avea același succes ca ONG-urile antitutun. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.
Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare. – PROMPT MEDIA
