Masă rotundă cu invitați ”Naționalism vs. multiculturalism în cultura vizuală din România” și lansare de carte – 146826 – 11102016 – Proiectul de cercetare și expozițional ”100 de ani de minorități etnice în cultura vizuală din România”, produs de muzeul privat PostModernism Museum, face referire la mai multe tipologii de minorități de pe teritoriul României și aduce în prim plan reflectarea în cultura vizuală a acestora pe parcursul secolului XX, cu focus pe aportul acestora la constituirea României Mari. Proiectul este expus la Muzeul Bucureștiului, la sediul Nicolae Minovici. O carte-studiu și o masă rotundă sunt lansate de-a lungul expoziției. Muzeul doctorului Nicolae Minovici este primul muzeu bucureştean deschis pentru public în anul 1906, funcţionând ca muzeu particular „de artă naţională” și devansând iniţiativa publică.
În România există 18 minorități etnice recunoscute în Parlament (2016). Prima coproducție de film românească are în titlu menționarea unei minorități etnice: ”Țigăncușă la iatac” (1923)
Tătăroaicele lui Iser și Tonitza sau evreii lui Octav Băncilă și Nicolae Grigorescu sunt serii de lucrări de artă emblematice (interbelic).
Ultimii 100 de ani au văzut schimbări majore în statele și națiunile (unele în formare) din Europa, mișcări masive de etnii și populații, dar și războaie pentru stabiliri și fixări de granițe statale cât mai generoase. În ultimele decade, o supra-uniune, UE, a schimbat perspectivele asupra identității și limitelor, promovând și implementând concepte precum toleranță, diversitate, multiculturalitate. O noutate sociologică în toată această ecuație a apărut în 2015, cănd valuri masive de refugiați de război din Orientul Mijlociu au obligat Uniunea Europeană să repună în discuție valori precum drepturile omului sau integritate statală.
Astfel, termenul de minoritate (etnică, religioasă etc.) rămâne în continuare de o actualitate sociologică, antropologică, politică sau economică extrem de dificilă.
Proiectul ”100 de ani de minorități etnice în cultura vizuală din România” are ca scop realizarea unei cercetări într-o viziune dinamică, concretizată în prezentarea către publicuri extrem de variate a unor expoziții care prezintă lucrări de artă, publicaţii ale vremii, cărţi postale, cataloage de artă, memorabilia, cercetări sociologice pentru a releva multiculturalitatea românească de-a lungul secolului XX, în contextul raportării ei la istoria Europei. Expozițiile sunt acompaniate de un studiu publicat, re-editat după fiecare nouă etapă de documentare, și de mese rotunde deschise publicului larg care abordează teme precum ”Exoticul minorităților etnice în artă”, ”Arta implicată social și propaganda prin artă” sau ”Colecționari și mecena”.
Lucrările artiştilor români moderni şi contemporani evidenţiază firul expozițional, având în vedere că în perioada modernă câteva lucrări de artă au devenit reproduceri celebre de largă circulaţie pe cărţi poştale: portretele de ţigănci; cărţile poştale şi ilustratele din seria intitulată ”Salutări din România” editate în interbelic şi circulate până la începutul epocii comuniste care pun accent, de cele mai multe ori, pe imaginea unor exponenţi ai minorităţilor – evreul, ţiganca, tătarii, turcoaicele. Mozaicul etnic este foarte apreciat de artiştii interbelici care îl consacră atât în lucrări de artă celebre, cât şi în serii dedicate precum: tătăroaicele lui Iser, Tonitza, Max Arnold, evreii şi ţigăncile lui Octav Băncilă, Nicolae Grigorescu, Nicolae Vermont, Adam Bălţatu, Ghelman Lazăr, turcii şi turcoaicele lui Aman, Iser, Artachino, Iancu. În arta contemporană o serie de artişti şi creativi reprezintă în lucrările lor diferite minorităţi şi problematicile lor actuale, printre alții: Daniel Brici, Vlad Petri, Lucian Munteanu, Iosif Kiraly, Cătălin Bădărău.
Proiectul de cercetare și expozițional urmărește reevaluarea fenomenelor artistice majore din spațiul românesc, important marcate de minorități, cum ar fi Avangarda, Realismul Socialist, Școlile de Pictură de la Baia Mare și Balcic și pune în context reprezentări artistice a minorităților etnice din România, prin informații istorice, sociologice, antropologice, turistice alături de lucrări de artă în cadrul expoziției proiectului.
În expoziția de la Muzeul Minovici sunt prezente o selecție de lucrări de artă ale artiștilor Eugen Taru, Cik Damadian, Aurel Mărculescu, Daniel Brici, Cătălin Bădărău.
Expoziția de la Muzeul Bucureștiului găzduiește o masă rotundă deschisă publicului larg: ”Naționalism vs. multiculturalism în cultura vizuală din România” care va aborda temele: ”Incluziune prin cosmopolitism sau revoluție”, ”discriminare și polarizare”, ”exoticul minorităților etnice în artă”. Masa rotundă urmărește să aducă laolaltă istorici, sociologi, curatori, antropologi dar și reprezentanți ai celor 18 minorități etnice recunoscute din România. Masa rotundă se adresează și profesioniștilor și studenților din mediul academic, specialiștilor din zonele de sociologie și istorie, reprezentanților din instituțiile publice de cultură și instituțiilor culturale reprezentative ale minorităților etnice din România.
Proiectul pune în discuție conștientizarea contribuției minorităților naționale la dezvoltarea culturii românești în ultima sută de ani și recunoașterea aspectelor minorităților ca parte nu doar integrantă ci și fondatoare și decisivă a culturii și artei românești.
Oferind o perspectivă originală asupra unei identităţi naţionale închegate şi totuşi deschise, a unui multiculturalism firesc integrat, proiectul demonstrează că termenul de minoritate (etnică, religioasă etc.) rămâne în continuare de o actualitate sociologică, antropologică, politică şi economică extrem de provocatoare, în contextul existenţei în România actuală a 18 minorităţi cu reprezentare parlamentară şi a unor negocieri europene de integrare a noilor valuri de imigranţi. – PROMPT MEDIA
