146209 – 12092016 – Calitatea vieţii românilor este mult mai slabă decât s-ar fi crezut şi nu numai din punct de vedere al coşului zilnic (raportat la întreaga populaţie), ci şi al grijii faţă de propria sănătate şi al accesului pe care românii îl au la aceste servicii.
Deşi o mare parte dintre consultaţii sunt gratuite, pentru asiguraţi desigur, cei care au nevoie de un consult de specialitate sunt nevoiţi, adeseori, să scoată bani din buzunar. Dacă îi au! Pentru că mulţi sunt cei care amână la nesfârşit, sperând poate că problemele de sănătate se vor rezolva de la sine.
Indiferent dacă sunt educaţi sau nu, dacă locuiesc la sate sau oraşe, o mare parte dintre români nu au fost la un medic specialist în ultimul an, pentru că nu şi-au permis.
”Mai mult de 7 din 10 dintre cei care nu au putut să consulte un medic specialist au precizat ca motiv principal situaţia materială care nu le-a permis efectuarea consultului”, se arată în raportul INS privind Calitatea vieţii românilor, citat de Curierulnational.ro, cu precizarea că din totalul persoanelor de 16 ani şi peste, ponderea celor care în 2015 nu au putut consulta un medic specialist în ultimele 12 luni, deşi ar fi avut nevoie, a fost de 11,5%.
Al doilea motiv de nerealizare a vizitei la un medic specialist a constat în neglijarea problemei de sănătate care ar fi impus efectuarea consultului, aşteptând ca problema să se rezolve de la sine (8,0% dintre persoanele care ar fi necesitat un consult).
Al treilea motiv în ordinea frecvenţei de apariţie îl constituie distanţa prea mare sau lipsa mijloacelor de transport (4,9%), declarat mai ales de persoanele din mediul rural (6,1% faţă de 3,4% în urban), iar într-o proporţie apropiată au răspuns cei aflaţi pe o listă de aşteptare (4,3%) şi cei care au admis că au o teamă (4,2%).
În totalul persoanelor de 16 ani şi peste, ponderea celor care în 2015 nu au putut consulta un medic specialist în ultimele 12 luni, deşi ar fi avut nevoie, a fost de 11,5%. Problema este resimţită mai intens în mediul rural (14,0% din persoanele de 16 ani şi peste nu au putut efectua un consult la un medic specialist, faţă de 9,5% dintre persoanele din mediul urban). Dintre categoriile sociale care ar fi avut nevoie de un consult de specialitate, dar nu l-au putut efectua, pensionarii se disting prin frecvenţa cea mai ridicată, un sfert dintre ei confruntându-se cu imposibilitatea de a participa la un consult medical, în ciuda problemelor de sănătate iminente
vârstei. Aproximativ 1 din 10 persoane care nu au ajuns, din diferite motive, la consultul unui medic specialist, provin din cadrul categoriilor lucrătorilor pe cont propriu (inclusiv patroni) şi agricultori.
Potrivit INS, proporţia persoanelor de 16 ani şi peste care nu-şi pot permite din cauza lipsei resurselor financiare să meargă la un consult medical de specialitate în mediul rural este mai mare decât în cel urban, în 2015 diferenţa fiind de 1,6 puncte procentuale. Nevoia de a consulta un medic specialist este percepută şi abordată într-un mod diferenţiat de persoane cu niveluri de instruire diferite.
Problemele cu care se confruntă fiecare din aceste categorii de persoane sunt variate şi motivele folosite ca argument pentru nerealizarea consultului medical sunt diferite.
Corelaţia dintre nivelul de instruire şi posibilitatea realizării unor venituri suficiente pentru acoperirea nevoilor esenţiale ale vieţii este evidentă şi când analizăm motivele nerealizării consultului medical de care persoanele ar fi avut nevoie în ultimele 12 luni precedente interviului. Cea mai ridicată proporţie a celor care ar fi avut nevoie de vizita medicală, dar nu au putut-o realiza din cauza insuficienţei resurselor financiare se înregistrează în rândul persoanelor cu nivel de instruire scăzut (peste patru cincimi) şi mediu (aproape două treimi). Pentru cei cu studii superioare, această motivare se regăseşte într-o proporţie semnificativ mai mică (peste două cincimi).
”Se poate conchide, astfel, că ponderea persoanelor care nu-şi permit un consult medical scade odată cu creşterea nivelului de instruire. Totuşi, persoanele cu instruire superioară prezintă o frecvenţă relativ mare, comparativ cu celelalte categorii, la motivele teamă (14,0% faţă de 5,2% la nivelul de instruire mediu sau 2,6% la cel scăzut), lipsa de timp (11,3% faţă de 3,2% la mediu sau 1,4% la scăzut) şi este înscris pe o listă de aşteptare (11,0% faţă de 6,1% la mediu sau 2,4% la scăzut). Ponderi mai ridicate ale celor cu nivel de instruire mediu se regăseşte la motivul „a aşteptat ca problema să se rezolve de la sine” (10,8% faţă de 6,1% la nivelurile de instruire superior şi scăzut)”, se arată în raport.
Fiecare categorie socială întâmpină dificultăţi diferite ce restrâng accesul unor persoane la consultul medical. Cea mai mare pondere a celor care nu îşi permit un consult la medicul specialist, din cauza resurselor financiare reduse, s-a înregistrat în 2015 la categoriile agricultor, pensionar şi şomer (între 75,8% şi 86,1%). Un alt aspect urmărit de Ancheta asupra calităţii vieţii a fost şi nevoia de a consulta un medic stomatolog în ultimele 12 luni precedente datei interviului. Imposibilitatea de a consulta un medic stomatolog, deşi ar fi fost necesar, a fost declarată de 10,4% din populaţia de 16 ani şi peste, într-o măsură mai mare de femei decât de bărbaţi (11,2% faţă de 9,5%).
De stomatolog nu mai vorbim…
Principalele motive ale neefectuării vizitei la medicul stomatolog sunt relativ asemănătoare cu cele semnalate în cazul nerealizării consultului la medicul specialist: 75,3% din persoanele de 16 ani şi peste care ar fi avut nevoie de consult stomatologic nu l-au putut efectua din cauza lipsei resurselor financiare, 9,7% au fost afectaţi de distanţa prea mare sau lipsa mijloacelor de transport, 5,3% s-au temut, 3,8% au aşteptat ca problema să se rezolve de la sine, 2,9% au declarat lipsa timpului necesar, 0,8% au fost înscrişi pe o listă de aşteptare, iar 0,7% nu au cunoscut niciun medic stomatolog.
Dintre persoanele de 16 ani şi peste care trăiesc în mediul rural, cele care nu au reuşit să se prezinte la un stomatolog, deşi ar fi fost necesar, au reprezentat 10,9%, proporţie superioară celei înregistrate în mediul urban (9,9%).
”Lipsa resurselor financiare a reprezentat principala cauză declarată pentru neefectuarea vizitei la medicul stomatolog, atât în mediul urban (83,9%), cât şi în rural (65,7%). Ponderi mai mari în mediul urban se întâlnesc la motivaţia lipsa de timp faţă de consultul stomatologic (4,0% faţă de 1,7% în rural), pe când în rural s-au întâlnit ponderi mai mari ale celor pentru care distanţa a fost prea mare sau nu au avut acces la mijloace de transport (19,0% faţă de o proporţie nesemnificativă de 1,3% în mediul urban)”, se arată în raport. – PROMPT MEDIA
