Sorin Roșca Stănescu – 145857 – 24082016 – În această ediție a alegerilor parlamentare, principalul jucător electoral va fi teama. Frica. Înțelegând, prin campanie electorală, alegerile și combinațiile de după alegeri, până la crearea unei majorități și instalarea unui nou guvern. Din această perspectivă, așa cum se va vedea, toți competitorii sunt dominați de teamă și de frică.
Liviu Dragnea, președintele celui mai important partid, se teme. Și pe bună dreptate. Are o condamnare la închisoare cu suspendare și mai are un dosar penal extrem de avansat. Din care reiese, cu mulți martori, cu multe înscrisuri și cu multe denunțuri, că, pe banii publici ai Consiliului județean, a angajat oameni care au lucrat pentru partid sau chiar pentru Parlament. Nu e deloc în regulă. Asemenea fapte sunt susceptibile de pedepse penale. Cu închisoarea. Situația se agravează cât timp, la operațiuni, în jurul lui Dragnea, au participat mai multe persoane, astfel încât, oricând, ar putea fi invocat și grupul criminal organizat. Cât privește sumele care au circulat, Dragnea este la un pas de a fi acuzat și de spălare de bani. Cu această presiune asupra capului său, care o lovește năprasnic și pe soția sa, Liviu Dragnea va juca, dacă nu cumva joacă de pe acum, rolul câinelui lui Pavlov. I se creează reflexe condiționate, cel mai important fiind guvernul de uniune națională, iar el urmează să reacționeze la instinct.
În al doilea mare partid, Vasile Blaga apare în atât de multe dosare, în calitate de încasator al unor sume mari de bani provenite din corupție, încât este greu de presupus că nu udă noaptea cearceaful. În definitiv, mulți ani de zile, toate drumurile au dus către Traian Băsescu. Și către partidul său de suflet, PDL. Dar placa turnantă era întotdeauna Blaga. Marele strateg de campanie. Marele organizator al publicității și manevrelor electorale. Greu de presupus că DNA, dacă ar fi chiar de capul ei, l-ar putea ocoli pe Vasile Blaga. El este un alt jucător important care acționează sub dresaj.
Al treilea jucător al acestor alegeri este Traian Băsescu. Chiar dacă nu se poate bate pentru prea mult electorat, el este campionul indiscutabil al datului din clanță. Dacă ieșirile lui dezlănțuite pe televiziuni sunt sau nu teleghidate, răspunsul nu îl poate da decât reacția pe care acest vajnic luptător o are în raport cu teama și cu frica. Numărul dosarelor sale penale, indiferent de “cheile” pe care le mai deține în instituțiile de forță ale statului și în justiție, este atât de mare, încât prestidigitatorul poate scoate oricând din joben unul sau doi iepurași. Iepurași care îl pot trimite pe Traian Băsescu după gratii. Mai ales că a trecut un timp rezonabil de când nu mai este președinte.
Președintele Klaus Iohannis însuși văd că se află și el sub o presiune. Tot penală. Care baleiază între restituirea unor proprietăți care au aparținut sașilor, unele provenite din donații, altele luate cu japca de naziști, trecute în patrimoniul Forumului Democrat German, cu ștampila nazistă cu tot, și eterna problemă a imobilului din Sibiu, despre care justiția s-a pronunțat în sensul că a fost însușit în baza unor acte false. Nici Iohannis nu stă prea confortabil, deși este ditamai șeful statului și, aparent, instituțiile de forță s-ar afla la picioarele lui.
În fine, liderii UDMR. Și aici există câțiva încolțiți. Nu mai intru în detalii. La nevoie, UDMR joacă și el pe sârmă.
Dacă facem bine socoteala, nu se mai joacă nimic semnificativ la liber. “Sistemul” s-a așezat, ca o umbrelă neagră, deasupra tuturor. Și cine este acest sistem? Și ce vrea el? La prima întrebare, răspunsul este relativ ușor de dat. Dacă e să definim sistemul printr-o singură sintagmă, sintagma este DNA. Pentru că numitorul comun sunt dosarele penale. Iar cele mai semnificative dosare penale sunt lucrate de DNA. Dar situația nu este chiar atât de simplă. Inevitabil, din sistem trebuie să facă parte și judecătorii. Pentru că, în absența unor sentințe, teama și frica nu se mai justifică. Și, încă, din sistem face parte o întreagă aripă a SRI. Interesată, în cel mai înalt grad, de evoluția stării politice. Din sistem, în sens larg, fac parte și acele forțe externe care pot influența desemnarea unor persoane la conducerea instituțiilor de forță. Un loc important în această arhitectură îl are și Ambasada Statelor Unite la București.
Dacă acesta este sistemul, cine sunt victimele? Parțial, la această întrebare am răspuns. Dar numai parțial. Pentru că nu avem nicio certitudine dacă însuși președintele Klaus Iohannis face parte din sistem. Sau dacă doar este jucat de sistem.
Două sondaje de opinie cutremură clasa politică și media. Al doilea este comandat chiar de către PNL. În ambele, rezultatele arată dezastruos pentru acest partid. Diferența îl vizează doar pe Klaus Iohannis. Care și el e în cădere liberă. În ambele sondaje, componenții Guvernului Cioloș, măsurați și ei, se plasează la genunchiul broaștei. Cum vor arăta rezultatele alegerilor în aceste condiții?
Într-un singur fel. Singura forță politică în jurul căreia, în mod normal, s-ar putea construi o majoritate și care ar putea da componența viitorului guvern este PSD. Dar capul PSD este ținut în belciuge de sistem. La fel cum este ținută și alternativa. Adică Victor Ponta. În aceste condiții, câștigătorul alegerilor ar urma să joace după cum îi cântă dresorul. Și iată în ce condiții este vehiculată, din ce în ce mai insistent, tema guvernului de uniune națională. Un fel de USL făcut de sistem. Sub aparenta comandă a lui Iohannis.
Dacă nu ar exista frica și teama, acest proiect, al unui guvern de uniune națională, nu ar genera decât hohote de râs. Acum, râsul s-ar putea combina cu plânsul. – Sursa: CorectNews – http://www.corectnews.com/politics/frica-arma-si-agent-electoral
