Gata. Purtătorul de cuvânt oficial al Partidului Național Liberal a pus piciorul în prag. Și le-a cerut distinșilor membri de partid să facă un cuvenit pas înapoi în situația în care au avut mai multe mandate de parlamentari. Și s-au erdodat, astfel, în Legislativ. Să își strângă lucrurile și să plece acasă. Să lase locul altora. În felul acesta, PNL se va reînnoi.
Partidul Național Liberal s-a reînnoit de i-au crăpat pantalonii. A luat mai întâi o decizie istorică. Pe care am aplaudat-o. Aceea de a declanșa marea unificare a dreptei. Era și timpul. Și era și momentul potrivit. În jurul liberalilor se puteau coagula toți cei care erau sau se pretindeau a face o politică de dreaptă. Indiferent cât de nesuferiți îmi erau unii pedeliști și indiferent cât de nesuferiți eram unii dintre noi pentru pedeliști, am considerat că sacrificiul merită. Cu două condiții însă: ca dreapta să se unifice realmente și în mod accelerat, iar PNL să își poată conserva esența sa liberală.
Cele două condiții nu au fost îndeplinite. Fuziunea a încremenit într-o ciudată și periculoasă poziție de șpagat. Mai târziu, am înțeles de ce. PDL trebuia să câștige timp. Pentru a-i canibaliza pe vechii liberali. Și pentru a prelua conducerea. Lucru care s-a și întâmplat. Și, cu toate acestea, fuziunea tot nu s-a încheiat. Și, în absența unor conferințe la nivel local și a unui congres, întreaga garnitură de conducere PNL, chiar și așa răsturnată cum e în favoarea foștilor pedeliști, s-a delegitimizat. Una peste alta, nu a fost îndeplinită nici ce de-a doua condiție. PNL nu se mai comportă ca un partid liberal. Seamănă mai degrabă cu acel partid de tristă amintire transferat, forțat și peste noapte, de Traian Băsescu la popularii europeni cu vâna comunistă și cu vâna socialistă cu tot.
Și acum urmează ceva ce nu cred că reprezintă o simplă paranteză. Când Klaus Iohannis a candidat pentru președinția PNL, a afirmat că este liberal, că va rămâne liberal și că va fi mereu atașat acestui partid. Chiar dacă va deveni președinte. De fapt, Klaus Iohannis, prin politica pe care o face, prin limbajul pe care l-a adoptat – cu excepția primului său discurs în fața CSM și cu alte câteva excepții mai mărunte -, s-a dovedit a fi mai înrudit cu Traian Băsescu și cu urmașii acestuia. De care a rămas, de fapt, atașat. Cum ar fi Vasile Blaga. Sau Mihai Răzvan Ungureanu.
În aceste condiții, are loc un al doilea salt înainte al PNL. Trecerea, cu arme și bagaje, în tabăra popularilor europeni. Am aplaudat și am aprobat prin votul meu și această măsură. În ciuda faptului că ea reprezenta trădarea grupului european ALDE, care tratase întotdeauna PNL așa cum se cuvine. Exista o condiție însă. Aceea ca, intrând în cea mai mare familie politică din Europa, PNL să își poată păstra identitatea. Și să poată face, chiar cu mai mult succes decât până atunci, o politică națională. Dedicată interesului românesc. Acest lucru nu s-a întâmplat. PNL s-a predat, cu arme și bagaje, popularilor europeni și a predat România grupului de state puternice din UE care, firește, își urmăresc propriile interese.
A urmat a treia revoluție. PNL a decis să treacă, cu arme și bagaje, în tabăra binomului. Să susțină necondiționat tot ce hotărăște binomul. Indiferent cât de mult abuzează acest binom celelalte instituții ale statului și mai ales entitățile legitim alese de către cetățeni. În aceste condiții, a fost edictat faimosul decalog. Prin care erau eliminați o serie întreagă de liberali, unii dintre ei extrem de valoroși-vezi cazul Orban -, ca urmare a unei simple anchete făcută de procurori. Destinul PNL a fost dat pe mâna lui Coldea de la SRI și pe mână DNA. În felul acesta, într-o Românie în care, din nefericire, nu se mai pune problema controlului serviciilor secrete exercitat de societatea civilă, ci a controlului societății civile exercitat de către serviciile secrete, PNL s-a așezat împotriva curentului istoriei și, ca atare, riscă să ia valurile în piept și să fie dat peste cap.
În fine, gestionat bicefal și rupt de lupte interne pe cât de tăcute, pe atât de dure, PNL a pierdut startul alegerilor din acest an, rezultatele de la locale, măsurate fiind prin numărul de majorități construite în consilii, fiind catastrofal. Iar ceea ce se întrevede nu arată prea bine, mai ales ținând cont de faptul că dreapta, departe a fi fost unificată, este și mai fragmentată decât în trecut.
În aceste condiții, când partidul ar trebui să meargă urgent la doctor și să facă o terapie intensivă, vine purtătorul de cuvânt al PNL, în persoana doamnei Adriana Săftoiu, și propune o nouă revoluție – a câta oară? – în partid, solicitându-le parlamentărilor cu mai multe mandate să facă pasul înapoi. Și asta în condiții le în care numărul total de locuri în Legislativ se reduce dramatic. Această declarație șoc a generat noi convulsii până la cel mai înalt nivel. Însuși Vasile Blaga a fost silit să își contrazică propriul purtător de cuvânt. Este extrem de grav.
Și, culmea, o asemenea idee năstrușnică, care nu știm în realitate cât e de susținută sau de nesusținută de către conducerea PNL, vine nu numai din partea purtătorului oficial de cuvânt, ci și din partea unei persoane care, timp de 15 ani, aleasă sau nealeasă de către cetățeni, s-a aflat în epicentrul puterii. Mult timp, chiar de-a dreapta lui Traian Băsescu, autorul unora dintre cele mai semnificative distrugeri din această țară. În aceste condiții, oare nu ar trebui ca doamnă Saftoiu să fie cea pusă în situația să facă pasul înapoi? – Sursa: CorectNews – http://www.corectnews.com/politics/doamna-saftoiu-resapeaza-pnl
