Nu îi interesează siguranța și curățenia și nici disconfortul creat altora – 145630 – 08082016 – În ultimii ani, România a intrat pe harta europeană a evenimentelor culturale prin festivaluri de teatru, de muzică, de carte.IRES a evaluat, în acest context, percepțiile și comportamentul de consum cu privire la evenimentele culturale în rândul persoanelor cu vârste între 16 și 50 de ani, din mediul urban.
Opt din zece intervievați susțin că obișnuiesc să participe la evenimente culturale, indiferent de tipul acestora, organizate atât în România, dar și în străinătate;
Sursele de informare predilecte pentru evenimentele culturale sunt reprezentate de prieteni/cunoscuți, de mediile de socializare online, de posturile de televiziune, respectiv de paginile pe Facebook ale evenimentelor sau ale organizatorilor;
Bugetul anual pe care respondenții îl alocă participării la concerte sau festivaluri muzicale este, pentru cei mai mulți, sub 1.000 de lei, iar 1 din 4 nu alocă buget pentru acest tip de eveni
mente;
Cele mai populare evenimente în rândul participanților la studiu sunt sărbătorile locale și târgurile sau expozițiile de produse cu vânzare, la care participă aproximativ 8 din 10 dintre aceștia. Acestea sunt urmate de evenimente muzicale de orice tip ( 67%), festivaluri muzicale (57%) și competiții sportive (54%);
Principalele criterii de care țin cont intervievații atunci când aleg să participe la un eveniment muzical în localitatea lor sunt: artistul sau artiștii care vor cânta (90%), participarea persoanelor din grupul de prieteni (55%), prețul biletelor sau cheltuielile în ansamblu (44%);
Condițiile de igienă – 40%, rigurozitatea măsurilor de siguranță – 31%, spațiile de parcare – 29%, curățenia – 28% și spațiile de campare – 23% sunt elementele pe care respondenții le iau în calcul pentru a evalua organizarea unui festival de muzică;
O treime dintre cei care au participat la festivaluri de muzică spun că au cheltuit 50 de lei sau mai puțin pentru băutură, mâncare sau alte obiecte sau servicii în incinta festivalului la care au participat ultima oară; 15% spun că nu au cheltuit, personal, nimic, iar restul au cheltuit astfel: între 51 și 100 de lei – 16%, între 101 și 200 de lei – 11%, între 201 și 300 de lei – 8%, iar peste 300 de lei alți 8%;
Cei mai mulți dintre participanți spun că nu participă la festivaluri decât pentru o zi sau două – 58%, în timp ce 24% preferă ca de fiecare dată sau de cele mai multe ori să își ia un abonament pentru întreaga durată a festivalului;
Cei mai mulți dintre intervievați preferă să achiziționeze biletele pentru festival în avans de fiecare dată (28%) sau de cele mai multe ori (20%), în timp ce 22% le cumpără de fiecare dată la fața locului, iar 14% cel mai des le cumpără de la fața locului;
Dintre festivalurile de muzică, de cea mai mare notorietate spontană în rândul intervievaților se bucură Untold Festival (25%), acesta fiind urmat de Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia (6%), de Summer Well Festival (5%), de Festivalul George Enescu (3%) și de Electric Castle (3%). 3 din 10 respondenți care spun că participă la evenimente culturale nu dau un răspuns la această întrebare;
În ceea ce privește notorietatea asistată, Untold Festival, Electric Castle și Summer Well se află în top;
Jumătate dintre participanții la studiu spun că au de gând să participe la un festival de muzică în următoarele 12 luni; cei mai mulți dintre aceștia și-ar dori să participe la Untold Festival (19%), la Summer Well Festival (4%), respectiv la Electric Castle (2%). 54% dintre ei nu știu la ce festival ar dori să participe;
Nouă din zece intervievați din mediul urban cu vârste cuprinse între 16 și 50 de ani folosesc internetul. Cel mai des folosite rețele de socializare de către utilizatorii de internet sunt Facebook, YouTube și Google+. Brand-urile pe care le admiră cei mai mulți dintre intervievați sunt Samsung, Adidas, Nike, Apple și H&M.
După acest studiu, în Capitală, de exemplu, este de așteptat să apară tot mai multe firme care să propună administrației locale organizarea a tot felul de evenimente așa-zis culturale în tot felul de locuri, mai mult sau mai puțin amenajate (ex: parcuri mici, situate între blocuri). De-altfel, bucureștenii sunt obișnuiți să mănânce mici și să bea alcool în parcuri (cu voie de la Municipalitate), să asculte muzică de proastă calitate, nepăsându-le de ceea ce lasă în urmă și de faptul că la asemenea ”evenimente” consumatorii și vânzătorii de droguri sunt în largul lor.
Mai mult, chiar dacă există altercații sau au loc diverse incidente la asemenea manifestări, poliția – indiferent dacă e locală sau națională – nu le raportează, mulțumind-se să spună că nu se ”întâmplă nimic deosebit”. – PROMPT MEDIA
