145737 – 18082016 – Ieri a avut loc un Exerciţiu interbazinal de simulare intervenţii în caz de inundaţii, în localitatea Vinţu de Jos, judeţul Alba, organizat de Administraţia Naţională “Apele Române”. Exerciţul s-a realizat în prezenţa secretarului de Stat Olimpia Negru din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, precum şi a lui Nicolae Bărbieru, director general al Administraţiei Naţionale “Apele Române”.
La exerciţiu au participat activ formaţiile de intervenţie ale Administraţiilor Bazinale de Apă Mureş, Crişuri şi Argeş – Vedea, precum şi, în schimb de experienţă, reprezentanţii celorlalte opt administraţii bazinale de apă. Totodată, au fost implicate şi alte structuri din cadrul Instituției Prefectului şi ai autorităţilor publice locale, dar şi ai Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Unirea” Alba.
“Exerciţiul de simulare şi-a atins obiectivele, şi anume de testare a capacităţii de reacţie a A.N.Apele Române. Am solicitat ca prin acest exerciţiu interbazinal să fie verificat în condiţii cât mai apropiate de realitate, atât fluxul informaţional, cât şi modul în care se realizează supraînălţarea unui dig prin instalarea efectivă a cca 2,6 km de hidrobaraje şi panouri mobile. Practic, vorbim de cea mai mare supraînălţare de dig realizată în condiţii de simulare, astfel încât să fie analizat şi randamentul personalului în condiţii de lucru intensiv. Formaţiile de intervenţie participante sunt şi cele care au realizat astfel de lucrări în situaţii reale, de exemplu la Galaţi, Roman şi Nicolae Bălcescu etc. pe Dunăre şi Siret, astfel încât, sper eu, experienţa acestora a fost împărtăşită şi celorlalti colegi. În orice caz, doresc să subliniez necesitatea implicării autorităţilor locale prin serviciile de voluntari sub coordonarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă alături de formaţiile de intervenţie ale ANAR astfel încât, în situaţii reale, pagubele să fie pe cât posibil diminuate”, a declarat Olimpia Negru.
Nicolae Bărbieru a prezentat succint concluziile acestui exerciţiu de simulare, subliniind faptul că “s-a demonstrat că aceste echipamente şi mijloace de intervenţie sunt foarte eficiente prin comparaţie cu metodele clasice de supraînălţare cu saci de nisip. Astfel, 6 – 8 oameni au instalat cca 100 ml liniari de hidrobaraje şi panouri mobile, în medie într-o jumătate – trei sferturi de oră, în timp ce pentru saci era nevoie de cca 4 – 6 ore. Acesta este un aspect pozitiv, ca şi faptul că personalul este pregătit şi poate să asigure aceste intervenţii aşa cum a mai făcut-o de altfel. Totuşi, ca şi lecţii învăţate, trebuie să spunem că nu este posibil să fie amplasate peste tot asemenea mijloace de protecţie, în primul rând, din cauza lipsei spaţiului. Existenţa unor garduri sau anexe, în apropierea digurilor sau chiar pe dig, îngreunează accesul cu utilaje şi poate face ca genul acesta de intervenţii să fie mai puţin eficient. Ca măsuri, s-a analizat şi s-a încercat realizarea unui hidrobaraj cu un singur fir pentru a putea lucra şi în condiţii de spaţiu restrâns. Este foarte clar că, în acest caz, este nevoie de o stabilizare suplimentară a acestuia prin ancorare şi sprijinire cu saci de nisip. De asemenea, echipele de intervenţie au fost pregătite să realizeze, la faţa locului, interconexiuni ale unor tipuri diverse de echipamente. În orice caz, exerciţiul de simulare a pus în evidenţă faptul că etapa de evaluare şi planificare a intervenţiei este esenţială. Practic, pentru Dunăre şi cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari, precum Mureşul, Crișuri, Siretul, Argeşul, Prutul, Someşul etc., propagarea viiturilor este mai lentă şi permite mobilizarea şi deplasarea echipelor de intervenţie din diferite zone ale ţării. Rămâne problema râurilor mici şi a viiturilor rapide, unde practic asemenea intervenţii sunt extrem de dificile sau chiar imposibile din cauza presiunii timpului şi a condiţiilor de spaţiu. Ca şi măsuri viitoare, avem în vedere pregătirea cât mai multor echipe în număr de 9 – 10 oameni şi personal de schimb, distribuite la nivel naţional şi dotate atât cu utilaje terasiere cât şi cu mijloace de intervenţie specifice. De asemenea, este necesară prestabilirea şi estimarea necesarului de personal şi materiale în cât mai multe locaţii unde este posibil acest lucru. În concluzie, îmbunătăţirea prognozelor prin înfiinţarea unor noi puncte de monitorizare hidrologică, optimizarea aplicaţiilor existente, creşterea numărului de Centre de Intervenţie şi dotarea cu utilaje terasiere şi de transport sunt priorităţi ale A.N. “Apele Române”, acestea putând fi realizate şi/sau achiziţionate din surse proprii, şi sperăm noi, şi în
cadrul unor proiecte cu finanţare europeană, precum continuarea proiectului WATMAN, etapa II”. – PROMPT MEDIA
