Cele patru mari mize ale României la Summit-ul NATO – 145106 – 08072016 – O Varsovie anesteziata de masurile drastice de securitate gazduieste vineri si sambata Summit-ul NATO la care aliatii vor lua noi decizii pentru asigurarea tarilor din flancul estic in fata posturii agresive a Rusiei. Pentru Romania, interesul urias e reflectat si de prezenta unei delegatii mari de presa, a patra ca numar din cele 28 de state membre. Mizele Romaniei la acest summit, asa cum au fost ele enuntate de oficiali, sunt patru, cu sanse diferite de realizare. Pentru Klaus Iohannis e primul test de foc pe plan extern, presedintele fiind in fata primei negocieri dure cu omologii sai dintr-o Europa Occidentala tot mai obosita si mai reticenta in fata unei noi runde de confruntare cu Rusia.
Cele patru mari mize ale Romaniei sunt, majoritatea, o continuare a deciziilor luate de NATO la Summitul din 2014 (Tara Galilor). Atunci, Traian Basescu reusea, dupa indelungi incercari si doar dupa ce Rusia anexase ilegal Crimeea si incepuse razboiul prin proxy in estul Ucrainei, sa puna Marea Neagra pe harta preocuparilor strategice ale NATO.
Toate mizele Bucurestiului sunt subsumate dorintei Romaniei ca NATO sa realizeze un echilibru intre apararea partii nordice (Polonia plus tarile baltice) si cea sudica (Romania, Bulgaria, Turcia) a flancului sau estic, precum si interesului ca Marea Neagra sa fie cit mai sus pe agenda preocuparilor Aliantei nord-atlantice.
Asadar, cele patru mari mize sunt:
– dezvoltarea planului de contingenta (planul de raspuns al aliatilor NATO in caz de agresiune asupra Romaniei: cine si cum trimite forte in caz de atac aerian/maritim/terestru etc). Planul de contingenta a fost aprobat la Summitul din Tara Galilor, dar el trebuia substantializat. Romania a obtinut aceasta substantializare, in ciuda opozitiei unor state precum Franta, care insa ar fi folosit aceasta opozitie ca moneda de negociere pentru alte dosare in interiorul Aliantei
– declararea scutului american antiracheta de la Deveselu drept capacitate a NATO. Facilitatea de la Deveselu e parte a unui proiect american mai amplu, care continua acum cu constructia unei facilitati similare in Polonia. Scutul, care are un caracter defensiv, a fost folosit de Rusia pentru intensificarea retoricii anti-NATO, drept pentru care a existat o opozitie reala in interiorul NATO fata de preluarea sa de la SUA. Motivul? Teama unor aliati de a irita si mai tare Kremlinul. In cele din urma, scutul de la Deveselu va trece in gestiunea NATO, potrivit ultimelor informatii.
– brigada multinationala a NATO din Romania. In 2014, Traian Basescu obtinea pentru Romania un Comandament Multinational de Divizie Sud-Est, care urmeaza sa fie pe deplin operational in 2017. Acum, Romania va gazdui aceasta divizie (3.000 – 5.000 de militari), dintre care jumatate vor fi romani. Celelalte state contributoare nu sint cunoscute, cu exceptia Bulgariei, care a anuntat ca va trimite pina in 400 de militari. Potrivit unor informatii pe surse, sint de asteptat sa contribuie cu trupe si Polonia, Turcia, eventual si SUA. Un anunt oficial ar putea fi facut in cadrul acestui Summit, dar nu e exclus sa avem parte de o aminare a deciziei luate de eventualele tari contributoare. E mult sau e putin ce obtine Romania in comparatie cu Polonia si cele trei baltice, care primesc cate un batalion (circa 1.000 trupe) format din militari din SUA, Canada, UK si, respectiv, Germania? Unul dintre avantajele certe ale Romaniei e ca, spre deosebire de batalioanele din nordul flancului estic, militarii locali vor avea ocazia sa se antreneze alaturi de cei straini. Iar numarul trupelor straine va fi mai mare decat in cazul fiecareia din cele patru tari care vor primi cate un batalion strain.
– prezenta navala NATO la Marea Neagra. Aici e o carte pe care Romania inca o joaca: va fi prinsa sau nu in decizia finala a Summit-ului o mentiune? Cert e ca Romania, pusa pe picior gresit de refuzul premierului bulgar Boiko Borisov, isi doreste ca initiativa lansata la inceputul anului sa ramana pe agenda NATO. Cu o Turcie care isi doreste re-apropierea de Rusia, Romania mizeaza mult pe ajutorul SUA, Marii Britanii si al Poloniei, toate dornice sa-si trimita navele in patrulare in Marea Neagra. Ramane de vazut cum va arata decizia finala, dar senzatia e ca Romania si-a ridicat singura stacheta foarte sus, iar lipsa unei decizii sau o mentionare prea vaga in concluziile Summitului va fi o lovitura pentru imaginea presedintelui Iohannis.
Context politic complicat
Deciziile vin pe fondul oboselii multora dintre statele din Vechea Europa fata de intretinerea unei stari cvasi-conflictuale cu Rusia. Dar postura mai ferma a NATO e intretinuta de o schimbare radicala de atitudine a SUA, unde administratia Obama a dat, in fine, semnalul ca se reorienteaza spre Europa. Marirea de patru ori a bugetului dedicat reasigurarii partenerilor estici in fata agresivitatii Rusiei, presiunile diplomatice puse de Casa Alba si de SACEUR (comandantul fortelor aliate din Europa) asupra Canadei, Germaniei si Frantei, sprijinirea Romaniei si Poloniei (tari cu o puternica retorica anti-rusa) fac parte din arsenalul de mijloace ale americanilor. Nu in ultimul rind, summitul NATO are loc pe fondul Brexit-ului, dar Marea Britanie a dat toate asigurarile posibile ca isi va indeplini toate obligatiile ca membru de baza al Aliantei nord-atlantice.
Summitul are loc la Varsovia, loc incarcat de simbolistica relatiei dure cu Rusia. Unul dintre exemple e Palatul Culturii din chiar inima orasului, un cadou al lui Stalin pentru poporul polonez in anii 50, cind Varsovia era reconstruita in stil sovietic dupa bombardamentele din al Doilea Razboi Mondial. Polonezii detesta atat de mult cladirea gigantica, care seamana cu Casa Scanteii din Bucuresti, incat glumesc spunand ca cel mai frumos loc din oras e pe acoperisul Palatului Culturii, pentru ca e singurul loc din toata Varsovia de unde nu poti vedea monstrul arhitectonic).
Iar umbra Rusiei chiar planeaza peste acest summit, la fel cum s-a intamplat si in Tara Galilor. Cele mai multe dintre deciziile asteptate aici au legatura cu postura agresiva a Rusiei. Dar NATO trebuie sa faca un slalom printre celelalte dosare de interes, precum Siria, Afganistan, terorismul, imigratia, si in unele dintre ele are nevoie de ajutorul Rusiei. O concesie fata de Kremlin si un semn de deschidere catre dialog a fost organizarea Consiliului NATO – Rusia, care va avea insa loc dupa Summit-ul NATO. Practic, Rusia va fi informata despre deciziile luate. Unii aliati ar fi vrut Consiliul NATO-Rusia inainte de summitul NATO, dar o asemenea cronologie ar fi fost un semnal prost pentru aliatii estici.
Din delegatia Romaniei fac parte, alaturi de Klaus Iohannis, ministrii Lazar Comanescu (Externe) si Mihnea Motoc (Aparare), consilierii prezidentiali Bogdan Aurescu, Ion Oprisor si Laurentiu Stefan, seful Statului Major, Nicolae Ciuca. – sursa: www.hotnews.ro – PROMPT MEDIA
