145284 – 19072016 – După ani de ”descentralizare” statul se pregăteşte să revină asupra unei măsuri cu puternic impact în piaţă şi proiectează un sistem centralizat de achiziţii publice.
Potrivit capitolului ”Achiziţii publice” din proiectul ”România competitivă: un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă” pe care administraţia ar urma să-l propună ca nou proiect de ţară, într-un viitor neprecizat în document va fi creată o ”unitate de achiziţii centralizată” care va face achiziţii pentru administraţia centrală. Decizia este justificată: măsura va avea impact economic deoarece se vor obţine preţuri mai mici având în vedere creşterea cantităţii de achiziţii la o singură licitaţie.
Documentul citat nu calculează impactul economic, dar sugerează în ce ar putea consta el: economii de fonduri publice prin ”economii de scară” ca rezultat al creşterii volumului comenzilor; reducerea costurilor tranzacţiei generate prin standardizarea achiziţiilor; posibilitatea implementării anticipate a ciclului complet de achiziţii derulat exclusiv electronic şi o alternativă profesionistă la lipsa de cunoştinţe de specialitate sau resurse neadecvate la nivelul autorităţilor contractante mici.
În Europa, piaţa achiziţiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ul unei ţări. În România achiziţiile publice au fost mereu un subiect sensibil pentru că în joc sunt zeci de miliarde de lei, şi aici, ca peste tot de altfel, statul fiind cel mai mare cumpărător din economie. Achiziţiile publice prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) au însemnat, în 2014, 77 de miliarde de lei, iar anul trecut 50 de miliarde de lei. Nu este clar de ce această scădere – s-au redus achiziţiile sau a fost ocolit SEAP. Cert este însă că chiar SEAP – care teoretic oferă transparenţă având în vedere că cererile de oferte şi contractele sunt la vedere – poate fi păcălit cu uşurinţă şi asta s-a văzut chiar recent, de-a lungul scandalului dezinfectanţilor din spitale, când a ieşit la lumină faptul că spitalele sau direcţiile de sănătate publică achiziţionau acelaşi produs la preţuri uriaşe unul de celălalt sau achiziţionau acelaşi produs însă pe CVP-uri (cod comun internaţional) diferite pentru a masca preţurile umflate de achiziţie. Toate acestea înseamnă pierderi masive pentru stat în procesul de achiziţii publice şi justifică prin urmare revenirea, cel puţin în parte, la un sistem centralizat. De asemenea, în viitor, nu vor mai fi permise achiziţii în afara SEAP.
În România sunt peste 10.000 de autorităţi contractante, prin urmare avem de-a face cu tot atâtea instituţii care fac anual achiziţii în care se învârt zeci de miliarde de lei, dar faţă de care controlul este precar, ineficient şi lipsit de performanţă.
Ieri a avut loc o nouă dezbatere privind documentul ”România competitivă”, în discuţie fiind capitolul ”Achiziţii publice”. Potrivit documentului de lucru publicat, priorităţile în materie de achiziţii publice sunt adoptarea noului cadru legislativ şi ”soluţionarea deficienţelor din implementare”. În ceea ce priveşte cadrul legislativ, procesul de achiziţie publică va fi împărţit în trei etape: I) etapa de planificare/pregătire, inclusiv consultarea pieţei; II) etapa de organizare a procedurii şi atribuirea contractului/acordului-cadru; III) etapa de executare şi monitorizare a implementării contractului/acordului-cadru. Documentul citat susţine că accentul va fi pe prima etapă, cea de pregătire, iar prin etapa a treia se extinde reglementarea asupra executării contractelor.
În privinţa ”soluţionării deficienţelor” vor fi adoptate mai multe decizii, între care instituirea obligativităţii cartografierii utilităţilor, modificarea HG 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice şi, în final, configurarea unităţii de achiziţii centralizate la nivelul Ministerului Finanţelor. Consultările pe marginea proiectului de ţară continuă până la mijlocul lui septembrie, documentul având în total 16 capitole supuse dezbaterii. Sursa: Ziarul Financiar – PROMPT MEDIA
