145018 – 04072016 – Forumul Administratiei Publice Locale a adunat la Palatul Parlamentului peste 1.000 de primari, prefecți, președinți de consilii județene și alți reprezentanți ai administrației publice locale. Forumul va furniza o platformă de dezbateri privind prioritățile celei de-a doua etape a mandatului actualului guvern în relația cu administrația publică locală și oportunitățile existente pentru derularea unor proiecte de investiții durabile, la nivel local.
”Aşa cum avem nevoie deschimbare şi de evoluţie în administraţia publică la nivel central, aşa avem nevoie şi la nivel local, şi cred că această schimbare, ca să nu rămână doar pe hârtie, are nevoie de parteneriatul dumneavoastră”, a declarat luni prim-ministrul Dacian Cioloș în deschiderea Forumului Administraţiei Publice Locale. Referitor la reforma administraţiei publice locale, premierul a precizat că ”trebuie să găsim împreună soluţii, care să constituie o bază solidă pentru un aparat de lucru care să fie funcţional”. ”Ne lovim şi noi şi dumneavoastră de o serie de disfuncţionalităţi în acest moment în relaţia dintre administraţia centrală şi administraţia publică locală, şi în gândirea de politici publice – mă refer aici la fragmentare, la o descentralizare incompletă sau de multe ori nefuncţională, la dezechilibre în finanţare şi în salarizare, la o insuficientă transparenţă, atât a implementării politicilor publice, cât şi a cheltuirii fondurilor publice, şi de aici ştiţi că apar şi o serie de suspiciuni despre modul cum sunt cheltuiţi banii publici, de o regionalizare care a rămas în continuare înrădăcinată în gândirea tranzitorie, temporară, dinainte de aderarea la Uniunea Europeană şi care nu mai răspunde aşteptărilor şi nevoilor actuale. Şi de aceea avem nevoie, pentru viitor, de soluţii realiste şi pentru această problemă a fragmentării unităţilor administrativ teritoriale. Şi aici nu ne gândim la soluţii-miracol în perioada imediat următoare, dar vrem să venim cu câteva idei şi am vrea să discutăm cu dumneavoastră – probabil că aveţi şi dumneavoastră alte idei. Ne gândim în primul rând să stimulăm asocierile intercomunale, care pot deveni în timp soluţii viabile la această problemă a fragmentării, asocieri intercomunale cu o legislaţie mai clară, cu reguli mai clare şi privind responsabilitatea participării în cadrul Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunală. Am auzit din partea multora dintre dumneavoastră că apar probleme atunci când mai multe comune, oraşe, se asociază într-o astfel de structură, lansează proiecte în comun, după care unii dintre membrii ADI-urilor decid să părăsească structura şi ceilalţi rămân cu proiectele în aer sau cu insuficientă claritate legat de responsabilitatea aplicării acestor proiecte. Cred că şi din acest punct de vedere, pentru a da mai multă consistenţă asociaţiilor de dezvoltare intercomunală, avem nevoie de reguli mai clare, dar cu siguranţă şi de legislaţie care să vă permită să folosiţi resurse financiare pentru o paletă mai largă de proiecte decât cele permise în momentul de faţă. Mă gândesc totodată, tot pentru a aduce un răspuns la această problemă a fragmentării, să vedem în ce măsură putem construi structuri mai consistente pe experienţa Grupurilor de Acţiune Locală, acolo unde acestea se dovedesc un succes şi să mergem dincolo de responsabilităţile GAL-urilor, aşa cum sunt prevăzute acum în gestiunea fondurilor europene, să putem finanţa şi proiecte cu fonduri de la bugetul de stat pentru astfel de grupuri de acţiune locală care au o strategie de dezvoltare locală, o gândire care merge dincolo de posibilităţile de finanţare prin fonduri europene. Totodată, ar trebui să ne gândim şi la alte forme de regrupări voluntare de comune, care să ducă la o mai eficientă utilizare a fondurilor publice şi a resurselor de personal din cadrul administraţiilor comunale. Astfel de asocieri pot acoperi furnizări mai eficiente ale fondurilor publice în domenii cum ar fi serviciile comunale, servicii sociale sau dezvoltare de infrastructură, şi ele ar putea fi finanţate şi din fonduri europene, dar şi din fonduri de la bugetul de stat. Oricum, ideea pe care vrem s-o promovăm în acest an este voluntariatul în acest mod de abordare al asocierilor între comune şi oraşe, iar după câţiva ani de voluntariat să vedem în ce măsură putem formaliza într-un cadru mai precis aceste structuri. Oricum, trebuie să fie clar că în anii următori avem nevoie de astfel de instrumente care să ne ducă la o utilizare mai eficientă a resurselor pe care le avem la dispoziţie”.
Un al doilea punct discutat s-a referit la programele integrate. ”Avem nevoie de o mai bună integrare a diferitelor proiecte care până acum au fost tratate sectorial, atât pentru dezvoltarea infrastructurii, cât şi pentru dezvoltarea serviciilor comunale sau a unor proiecte de dezvoltare economică şi de incluziune socială. Şi aici noi am venit deja cu câteva pachete, atât pachetul naţional de măsuri antisărăcie sau pachetul pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate, care sunt reuniuni de măsuri, de fapt, care până acum au fost tratate secvenţial sau izolat şi pe care vrem să vi le propunem sub formă de pachet, pentru că, chiar dacă de multe ori, pentru administraţia centrală probabil că e mai simplu, fiecare minister, fiecare agenţie să îşi trateze în mod specific un program sau altul sau o măsură sau alta, dumneavoastră, la nivel local, de multe ori vă confruntaţi cu această fragmentare, care vă creează probleme şi de implementare, dar şi de rezultat. Astfel încât, obiectivul nostru, în acest an, şi pe fonduri europene, dar, cum spuneam, şi pe bugetul naţional, este să venim cu abordări de pachete de măsuri pe care dumneavoastră să le puteţi trata integrat şi să puteţi veni inclusiv cu proiecte integrate de măsuri, care să combine aceste măsuri într-o gândire care să fie logică şi care să ducă la mai multă eficienţă. Vă spuneam de aceste două pachete care vizează şi fonduri europene, şi bugetul naţional. Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Agriculturii lucrează deja la ghiduri ale beneficiarului pe diferite măsuri din programele cu finanţare europeană, care să vă permită să veniţi cu astfel de proiecte integrate, care să poată să finanţeze, de exemplu, la şcoli sau în centre de asistenţă socială, atât partea de investiţii, cât şi partea de asistenţă pentru educaţie sau asistenţă socială ca atare, şi să nu trebuiască să depuneţi diferite proiecte. Această abordare integrată vă va putea da şi un punctaj mai bun atunci când depuneţi aceste proiecte, dacă dumneavoastră, la nivel local, faceţi acest efort. Problema regionalizării, am mai ridicat-o şi la întâlnirile pe care le-am avut cu asociaţiile dumneavoastră, ale primarilor, şi cu diferite discuţii ale responsabililor consiliilor judeţene. Sigur, nu o să facem noi, nu o să decidem noi regionalizarea în acest mandat, până la sfâşitul anului, dar cred că este important să folosim această perioadă şi să relansăm această dezbatere, în aşa fel încât după alegerile parlamentare să putem intra în linie dreaptă, în funcţie, sigur, de obiectivele pe care şi le va asuma şi viitorul guvern, cu această temă, dar este o temă la care, în anii următori, va trebui să găsim un răspuns. Pentru că este din ce în ce mai clar că această abordare a regiunilor de dezvolare, care înseamnă, de fapt, o asociere a judeţelor, şi unde, din păcate, eu, cel puţin, ce pot să observ este că, în general, judeţele vin cu abordarea judeţeană, încercând să obţinem maximum pentru judeţul respectiv în aceste discuţii de forme de asociere ale judeţelor pentru proiecte de dezvoltare regională. Pe când, noi ar trebui să avem o abordare integrată de dezvoltare ale unor regiuni, o dezvoltare coerentă, pornind de la realităţile din teren, şi nu doar de la priorităţile politice ale unui preşedinte de consiliu judeţean sau altul. Deci, această temă ar trebui să o punem în dezbatere, să vedem ce responsabilităţi ar trebui să îndeplinească viitoarele regiuni administrative, ce resurse financiare să aibă la dispoziţie şi cum să fie acestea alocate, care să fie instrumentele de cooperare cu autorităţile locale, cu autorităţile judeţene, şi, mai ales, cum să facem pentru ca aceste structuri regionale să nu fie doar o adăugire a unui nou strat administrativ şi de complexitate birocratică, ci să fie într-adevăr o valoare adăugată în organizarea administrativ teritorială a ţării. Regionalizarea ar trebui să ducă, deci, la o simplificare şi la o reducere a cheltuielilor cu administraţia publică locală, şi nu o încărcătură administrativă în plus. În acelaşi context, vrem să lucrăm şi la continuarea procesului de descentralizare, cu acele funcţii pentru a căror furnizare de către autorităţile publice locale se pot obţine beneficii suplimentare pentru cetăţeni. Şi, aici, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Centrale lucrează la finalizarea analizei ultimelor domenii, sectoare pe care le putem propune pentru descentralizare, cum ar fi agricultura, cultura, turismul, educaţia, tineretul şi sportul. Este însă important ca acest transfer de responsabilitate să se facă într-un mod coerent, în aşa fel încât să ne asigurăm că politicile publice care sunt decise la nivel central pot fi aplicate eficient la nivel local, să nu trecem dintr-o extremă în alta, să nu trecem de la o centralizare excesivă, cu toate deciziile şi implementările care să fie la nivel central, spre o descentralizare în care să dăm autorităţilor locale, sigur, responsabilitatea implementării unor proiecte, dar trebuie în acelaşi timp să ne gândim să păstrăm şi pentru autorităţile centrale instrumentele pentru a ne asigura că politicile publice decise la nivel central chiar se aplică la nivel local. Altfel ajungem la situaţii, cum am văzut în aceste ultime luni şi săptămâni în domeniul sănătăţii, de exemplu, unde, atunci când apar crize sau apar probleme la nivel naţional, practic, Ministerul Sănătăţii a rămas fără aproape orice instrument de intervenţie la nivel local pentru a se asigura că unităţi spitaliceşti, unităţi de sănătate publică îşi asumă responsabilitatea aplicării unor decizii care se iau la nivel central, cu impact care merge dincolo de interesul unui spital sau altul. Cred că aici trebuie să gândim împreună o modalitate echilibrată în care, pe de o parte, dumneavoastră, având noi responsabilităţi, să aveţi şi resursele financiare pentru a vi le putea asuma, dar să putem integra astfel de unităţi cu management descentralizat şi în anumite proiecte de politici publice care sunt decise la nivel central. Vom vorbi cu siguranţă, astăzi şi mâine, şi despre finanţare, despre finanţarea autorităţilor publice locale, unde trebuie să discutăm atât de volumul lor, cât mai ales de responsabilitatea pentru cheltuirea acestora şi pentru eficienţa chletuirii acestora. Avem constrângeri bugetare evidente, care nu vin din austeritate, aşa cum le place unora să spună că, din nou, guvernul vine cu politici de austeritate. Nu este vorba de asta, este vorba că avem resurse bugetare care sunt limitate, pentru că am luat şi anumite măsuri de relaxare fiscală, care să stimuleze mediul economic. Dar, în general, oricât de multe resurse financiare ar fi la nivelul guvernului, ele trebuie cheltuite în mod eficient şi în mod transparent. Şi de aceea avem nevoie de mai multă claritate în modul în care resursele pe care le avem la dispoziţia guvernului le repartizăm la nivelul autorităţilor locale şi, mai ales, cum urmărim utilizarea lor eficientă. Şi vedem că sunt exemple, din păcate, de risipă, de incompetenţă, chiar de corupţie, care duc la utilizarea ineficientă a acestor fonduri. Avem nevoie să îmbunătăţim sistemul de transfer şi de echilibrare, care ar trebui să se concentreze, eu vă propun să discutăm asupra acestor lucruri, asupra a patru principii. Pe de o parte echitate, să oferim resurse proporţional judeţelor şi localităţilor în funcţie şi de gradul lor de dezvoltare sau, altfel spus, acolo unde este nevoie de mai multă resursă pentru dezvoltare să putem aloca mai multă resursă, dar să legăm alocarea acestei resurse şi de eficienţă sau, altfel spus, să stimulăm nu doar cheltuirea eficientă a banilor care pleacă de la nivel central, dar să stimulăm şi o mai bună colectare la nivel local, sigur, în funcţie de potenţialul pe care-l are fiecare localitate, fiecare unitate administrativ-teritorială. Însă să încercăm să folosim alocările bugetare de la nivel central în aşa fel încât să stimulăm şi la nivel local mai multă eficienţă atât în colectarea fondurilor, cât şi în utilizarea lor. Apoi, un al treilea principiu pe care vi-l propun e cel al transparenţei, să avem reguli clare, stabile şi publice legat de cheltuirea banilor publici şi din acest punct de vedere noi v-am propus deja anumite instrumente. Dar şi un al patrulea principiu, cel al responsabilităţii în chetuirea acestor fonduri. Apoi, legat de dezvoltarea economică locală, din prespectiva noastră sunt câteva elemente cheie pe care trebuie să le avem în vedere pentru a asigura un echilibru de dezvoltare între rural şi urban, venind cu o viziune integrată, o viziune integrată a dezvoltării în profil teritorial, dar şi în profil economic, astfel încât să asigurăm pe viitor o dezvoltare atât a zonelor urbane, inclusiv ariile metropolitane, cât şi zonele rurale, pe care să le putem trata într-un mod unitar, şi nu preferenţial pentru unii sau pentru alţii. Din acest punct de vedere, lucrăm acum la finalizarea unei strategii de dezvoltare teritorială a României, la care a început să se lucreze de câţiva ani de zile şi care a fost tot tergiversată. Suntem în măsură acum să punem pe masa de lucru a dumneavoastră şi a dezbaterii această strategie de dezvoltare teritorială integrată, numită şi “România policentrică la orizontul 2035”, pe care ne-am dori-o ca şi un cadru unitar pentru dezvoltarea teritorială pe termen lung a României, în aşa fel încât să avem această abordare de dezvoltare echilibrată a teritoriului României, în care stimulăm cooperarea intercomunală, să stimulăm cooperarea între centrele urbane sau poliurbane şi zonele rurale, să asigurăm legătura atât de comunicaţii, cât şi prin infrastructură a întreg teritoriului ţării şi să creăm oportunităţi pe cât posibil echilibrate şi egale pentru toate regiunile ţării, pentru dezvoltarea activităţii economice. Observăm deja acest fenomen, că investiţiile economice se concentrează din ce în ce mai mult în regiunile care deja sunt dezvoltate şi, dacă nu venim cu o abordare integrată şi vizionară asupra dezvoltării teritoriale a României, riscăm ca în câţiva ani de zile, chiar dacă la nivel macro vom avea o dezvoltare economică bună, aceasta să fie inechilibrat repartizată între diferitele regiuni ale ţării. Vă vom propune, domnul vicepremier Dîncu o să vă facă o prezentare, probabil chiar astăzi, a acestei strategii, care porneşte de la analize şi de la date pe care le-am cules din teritoriu şi care vă va propune această abordare. Aş vrea să abordez cu dumneavoastră şi să discutăm, astăzi şi mâine, şi subiectul legat de transparenţă. Vă spuneam, transparenţă mai ales în cheltuirea fondurilor publice. Această transparenţă este esenţială pentru cointeresarea şi coparticiparea cetăţenilor la fundamentarea şi la implementarea proiectelor care implică dezvoltarea comunităţilor lor. Noi am început acest proces de transparenţă la nivel central, atât în procesul decizional, la nivelul guvernului, cât şi în utilizarea fondurilor publice şi vrem să vă propunem acelaşi lucru şi pentru administraţia publică locală. Ministerul Dezbaterii Publice şi al Comunicării a lucrat pe un astfel de ghid, pe care vi l-a propus. Ştiu că mulţi dintre dumneavoastră aţi făcut deja eforturi de a transparentiza activitatea dumneavoastră şi utilizarea fondurilor publice. Sper să putem generaliza această abordare, pentru că prin această transparentizare putem câştiga şi încrederea cetăţenilor, care este cu atât mai mult necesară la nivelul dumneavoastră. E normal ca oamenii să ştie pe ce sunt cheltuiţi banii lor şi eu cred că prin această transparentizare putem creşte inclusiv gradul de colectare, pentru că atunci când oamenii ştiu în ce fel sunt folosite resursele pe care ei le cedează Administraţie Publice Locale, cu siguranţă vor contribui într-un mod mult mai proactiv la consolidarea acestor resurse. Aici avem, vă spuneam, atât un proces de transparenţă al procedurilor administrative, care sunt folosite la nivel local, dar şi al resurselor pe care le folosiţi. Şi aici inclusiv Ministerul Finanţelor ştiţi că a creat acea platformă a transparentizării alocării şi utilizării resurselor bugetare, care este la dispoziţia tuturor cetăţenilor şi pe care sper să o folosiţi cu toţii. Ce resurse şi cum vrem noi să sprijinim autorităţile publice locale, vom discuta şi despre asta astăzi. În primul rând, o mai bună utilizare a fondurilor europene. Aici, miniştrii care au în responsabilitate fondurile europene o să vă prezinte stadiul în care ne aflăm cu lansarea unor programe şi cu pregătirea ghidurilor pe care le aşteptaţi, pentru a putea pregăti proiecte. Avem, aici, cinci apeluri de proiecte unde autorităţile locale pot fi beneficiari, care au fost lansate deja de Ministerul Fondurilor Europene, dar şi de MDRAP, pe Programul Operaţional Regional. Pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sunt trei apeluri lansate, iar până în luna iulie vor mai fi lansate încă trei apeluri pe măsuri pe care puteţi depune şi dumneavoastră proiecte. Ne dorim, totodată, să avem o mai bună coordonare a programelor cu finanţare europeană şi programelor cu finanţare de la bugetul de stat, astfel încât, cum vă spuneam, să avem proiecte cu finanţare integrată, care să aducă mai multă claritate şi mai multă simplificare pentru dumneavoastră. În acest context, şi pe baza experienţei Proiectului de dezvoltare integrată teritorială ITI, în Delta Dunării, vrem să ne gândim la astfel de programe specifice integrate. Chiar dacă nu o să reuşim, probabil, până la sfârşitul anului să construim noi ITI-uri sau noi instrumente teritoriale integrate de dezvoltare, aşa cum avem în Delta Dunării, dar cel puţin să venim cu o abordare integrată a unor ghiduri de măsuri la care să puteţi depune proiecte. Ne gândim, în primul rând, pentru câteva regiuni prioritare, vrem să venim cu o astfel de abordare integrată pentru dezvoltarea Văii Jiului, aşa cum am promis şi înainte de alegerile locale. Dar şi pentru Roşia Montană, care a suscitat multe discuţii. Vrem să venim nu doar cu reguli şi cu constrângeri, dar şi cu proiecte de dezvoltare acolo. Am avut, totodată, o discuţie cu aleşii locali din regiunea Moldovei, pentru o dezvoltare integrată pentru această zonă. Deci, pentru aceste trei zone-teritorii – Valea Jiului, zona Moldovei, Roşia Montană – intenţia noastră este ca, până la sfârşitul mandatului, să vă propunem, sigur, împreună cu dumneavoastră, cu localnicii, să vă propunem abordări integrate de dezvoltare teritorială, care să pună împreună atât fondurile europene, cât şi resurse de la bugetul de stat, pentru a vă putea finanţa proiectele. Şi sperăm ca, de la aceste exemple, în anii următori, să se poată merge pe o astfel de abordare integrată şi în alte regiuni ale ţării. Aş vrea să închei cu un subiect la care eu ţin foarte mult şi unde cred că, prin o mai bună cooperare între guvern şi dumneavoastră, putem avansa mult în acest an şi în următorii ani. Este vorba de cadastru. Şi mă refer, sigur, în primul rând, aici, la cadastrul agricol, la cadastrul în mediul rural, şi asta nu pentru că cadastrul agricol ar fi mai important decât cadastrul, eu ştiu, în mediul urban, unde, sigur, avem şi acolo proiecte de investiţii, care nu se pot dezvolta fără a finaliza acest proces, dar în agricultură, pe de o parte, vedeţi că ajungem la un punct de blocaj atunci când nu avem cadastru, când anumite proiecte de investiţii nu pot să decurgă normal, când nu putem avea o viziune de dezvoltare teritorială rurală, atâta timp cât nu avem pusă în valoare această resursă care este fondul funciar. Ca să nu mai vorbesc de faptul că, în câţiva ani de zile, nu vom mai putea acorda subvenţiile, dacă nu avem acest cadastru, pentru că este o condiţionalitate asumată de toate statele membre al Uniunii Europene şi, deci, trebuie să finalizăm şi noi acest proces. V-am spus, la întâlnirile pe care le-am avut, mai ales cu Asociaţia Comunelor Rurale din România, că vrem ca după alegeri să vă propunem un parteneriat din acest punct de vedere. Noi, de partea noastră ne-am făcut într-un anumit fel treaba, pentru că, chiar în şedinţa de guvern de săptămâna trecută, am aprobat în Guvern o modificare a Legii cadastrului, prin ordonanţă de urgenţă, care dă Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară o serie de instrumente prin care va putea să vă sprijine acolo unde primarii de la nivelul comunelor vreţi să aveţi această abordare integrată, să mergem până la capăt cu cadastrarea, să nu o facem doar pe bucăţi, deci, să ne asumăm ca, eu ştiu, într-un an, un an şi jumătate, doi ani, să finalizăm cadastrarea la nivelul unei comune. Acolo unde vă veţi propune acest lucru, vă asigur că veţi avea tot sprijinul Agenţiei de Cadastru, inclusiv financiar, inclusiv prin subvenţionare sau prin finanţarea unei părţi din aceste lucrări cadastru. Am venit inclusiv cu o abordare unitară în ceea ce priveşte unele acte notariale care sunt necesare pentru a putea finaliza aceste activităţi de cadastru, pentru a putea rezolva mai rapid anumite probleme de moştenire şi de succesiune. Deci, există acum, la nivelul Agenţiei de Cadastru, un pachet de instrumente şi de măsuri care sunt la dispoziţia dvs pentru acei dintre dvs care doresc să îşi asume la nivelul comunei acest proces. Şi eu am cerut deja Agenţiei de Cadastru ca, după acest forum, să facem un inventar al acelor comune care doresc să aibă această abordare integrată şi vă garantez că veţi avea tot sprijinul nostru pentru a finaliza acest proces cât mai repede şi pentru a da exemple că putem să avem şi această abordare integrată, care poate să fie mult mai eficientă decât această abordare secvenţială. O să închei aici introducerea pe care vroiam să o fac. A fost mai consistentă, pentru că vroiam să vă livrez mai multe teme pe care aş vrea să le supunem dezbaterii astăzi şi mâine. Veţi avea, deci, începând de astăzi, discuţii cu miniştrii, care vor participa la ateliere, grupurile de lucru care vor fi organizate. Obiectivul nostru este acela de a colecta idei, sugestii din partea dvs, pe care să le putem materializa în decizii la nivelul guvernului în perioada imediat următoare, să vedem ce se poate face în şase luni pentru a eficientiza activitatea dvs şi, mai ales, pentru a eficientiza implementarea unor decizii pe care le ia guvernul la nivelul autorităţilor locale şi la ce proiecte ne putem gândi pentru perioada următoare, ce putem pregăti împreună, ce decizii putem să pregătim”. – PROMPT MEDIA
